Fără cifra doi seriale

Seriale cu dependență

Atlantic4

Atlantic4 în linie dreaptă

06/09/2017 Comments (4) Blog

Amintiri de la MB-uri

MB-uri este un  cartier de blocuri din estul muncipiului Slobozia, mai precis cartierul în care mi-am petrecut 10 ani din viață (1986 – 1996), asta înseamnă liceul și aproape șase ani din școala generală. La momentul în care am  ajuns acolo, cartierul era la începuturile lui, blocul meu (MB4) era ultimul bloc din oraș, a fost oarecum un șoc să locuim la marginea orașului, dar în maxim doi ani până la podul peste Ialomița s-a mai ridicat un cartier întreg, în afara MB-urilor. Plus dezvoltarea ulterioară a orașului spre Brăila, cu un cartier de vile.

Primele amintiri sunt legate de fosta clădire a IELIF-ului (ceva cu îmbunătățiri funciare, actualmente cred că e ANIF), situată lângă mânăstirea Sf. Voievozi și care avea în față un maidan pe care am jucat primele meciuri. Apoi, baraj și nemțoaica la bătătorul de covoare de la MB1. Dar cele mai multe meciuri au fost pe terenul mare (pe atunci) de la școala generală nr. 1. Verile însemnau ore în șir așteptând să îți vină rândul să intri în teren, sute de julituri și vânătăi.

Din blocul meu erau frații Marian (zis Bengu’ Mare) și Petrică (Bengu’ Mic), Stelică Puia, frații Marian și Miță de la scara C. De la MB1 erau Marius Mățaru’, Răzvan Jijie, Denis (deși majoritatea îi spuneau Demis), de la MB2 Ion Robe, de la MB3 Costel, frații Florin și George. Blocul Z (singurul bloc cu alte litere decât celelalte) era reprezentat de Marian – Maimuță și fratele lui Florin (zis Puiu’), Marius și Vali Lazăr,  Cristi Dușa, Gigi Munteanu (coleg de generație și foarte bun prieten cu Adi Mihalcea), Viorel Măxineanu, Stelică, Paul Loghin (cu care m-am întâlnit total întâmplător la nuntă la Măneciu), Petrică și Florin Vasilescu (cu primul ani de zile glumeam că suntem veri) și Ionuț cel mic. Ah, să nu le uit pe Laura și Olimpia, cele două fete care jucau adeseori fotbal cu noi.

Amintiri inegalabile ce ne-au condimentat copilăria, alături de șahul sau rummy-ul jucat în spatele blocului, partidele de gaura sau gropița ori puștile de tuberman cu cornete de hârtie. Aș schimba ceva în tot ce s-a întâmplat, așa cum e mesajul motivațional al clipului de mai jos? Poate i-aș lua pe câțiva dintre cei de mai sus și i-aș duce într-o școală de fotbal, pentru a-și dezvolta calitățile native. Pe alții i-aș sfătui să se țină de școală, ca să își asigure un viitor mai bun, o meserie, ceea ce doar educația îți poate oferi. Aș șterge regulile tâmpite care spun că nu ai voie să joci fotbal în curtea școlii în afara orelor de program. Pentru că pe maidanul dintre MB-uri sau pe bitumul găurit din curțile școlilor se pot naște viitorii fotbaliști sau baschetbaliști care să ne scoată din nou în stradă.

4 Responses to Amintiri de la MB-uri

  1. Marius says:

    M-a facut sa zambesc postul tau. Fratele mamei si familia lui au stat intr-un MB. Cred ca in MB 1 🙂 A fost demult, acum s-au mutat in Amara. MB=Matei Basarab pentru necunoscatori.

  2. victor cochirleanu says:

    Daca imi amintesc eu bine, ati jucat si cu noi, cu MB 8. Intr-adevar, la scoala nr. 1 erau meciuri grele. Uite ca mi-ai amintit si de baieti, de multi nu imi mai aminteam cum ii cheama. Foarte tare!

  3. Make says:

    @Victor uite asa mi-am amintit si de tine, si de Marius Panait de la MB6, de exemplu :-))

  4. Make says:

    @Marius a fost o perioada distractiva si o scoala a vietii foarte utila.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *