Concurs de sloganuri

Dezamăgiri și revelații în Brazilia

26/06/2014 Comments (0) Sport

Antrenori de legendă la Mondiale

Cred că am mai spus-o, dacă nu în scris, măcar în conversații, în perioada asta totul e despre fotbal. La Mircea pe blog găsiți cronici plini de savoare ale meciurilor din Brazilia, așa că eu m-am gândit ca azi să vă propun un articol mai de istorie, așa, despre antrenori ce au în palmares calificări la mondiale cu echipe diferite, ba chiar performanțe notabile.

Bora Milutinovic a fost supranumit de un oficial al federației americane de fotbal Miracle worker (lucrătorul miraculos). Eu l-am descoperit antrenând Mexic la cupa mondială din 1986 (Mexicul fiind chiar țară-gazdă a competiției), antrenorul de origine sârbă având și cetățenie mexicană (cred că e căsătorit cu o doamnă de pe-acolo).  El a reușit performanța de a antrena nu mai puțin de 5 naționale la turnee finale, în afară de Mexic el reușind acest lucru cu naționalele din Costa Rica (1990), SUA (1994 – țară gazdă), Nigeria (1998), China (2002). Cu patru din ele a trecut de faza grupelor (excepția numindu-se China). Printre naționalele antrenate de Bora se numără și Hondurasul, Jamaica și Irakul. Cea mai bună performanță a obținut-o în 1986, când generația lui Hugo Sanchez, Larios, Servin și Quirarte pierd greu, după loviturile de departajare, împotriva Germaniei, în sferturi, după 0-0 în timpul regulamentar [1, 2].

Singurul dintre antrenori care îl egalează pe Bora Milutinovic ca număr de calificări este brazilianul Carlos Alberto Parreira, prezent la Cupa Mondială cu naționalele Braziliei, Kuweitului, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite și Africii de Sud. Există o superstiție deja în țara natală, cum că ar purta noroc naționalei braziliene. În 1970, la cel de-al treilea titlu mondial, era preparator fizic al naționalei. A condus naționala Braziliei de trei ori (1983, 1991 – 1994, 2003 – 2006), câștigând titlul mondial în SUA, în 1994, și pierzând în sferturi contra Franței în 2006. Din 2012 este director tehnic al naționalei Braziliei. A petrecut 5 ani în Kuweit (1978 – 1982), reușind să califice naționala statului arab la singurul său mondial, cel din Spania (1982). Memorabilă rămâne intrarea șeicului  kuweitian Fahad Al-Ahmed Al-Jaber Al-Sabah pe teren la meciul cu Franța pentru a scoate echipa din teren (vezi video), când un fluier din tribună i-a oprit pe jucătorii kuweitieni, iar francezii au marcat. Surprinzător, arbitrul sovietic a decis anularea golului. Franța avea să câștige totuși cu 4-1. Tot câte două mandate are la cârma naționalelor Emiratelor Arabe Unite (1985 – 1988 și 1990-1991) și Arabiei Saudite (1988 – 1990 și 1998) și unul pentru Africa de Sud (2009 – 2010). La mondialul din 1998 a fost concediat după doar două meciuri. Dar prima sa experiență ca antrenor a fost în 1967, când a antrenat naționala Ghanei [2, 3, 4, 5].

Un alt globe-trotter prin fotbalul mondial este olandezul Guus Hiddink, ce a participat la trei ediții ale Cupei Mondiale cu Olanda (1998), Coreea de Sud (țară gazdă, 2002) și Australia (2006). Atinge faza semifinală atât cu Olanda (pierzând cu Brazilia, 3-2), cât și cu Coreea de Sud (pierde cu Germania) și reușește să treacă de grupe cu Australia, la prima participare a acesteia la Cupa Mondială. El a antrenat și Rusia (2006-2010), dar nu a reușit să o califice la Campionatul Mondial din Africa de Sud, pierzând meciul de baraj împotriva Sloveniei. De asemenea, a antrenat Turcia, pierzând calificarea la Euro 2012 [2, 6]. Tot trei calificări la mondiale are și portughezul Carlos Queiroz, cu naționalele Portugaliei (2010), Africii de Sud (2002) și Iranului (2014). La cârma naționalei lusitane a avut un mandat și în anii ’90 (1991-1993 mai exact) și a mai antrenat și naționala Emiratelor Arabe Unite (1998-1999) [2, 7].

Felipe ScolariFelipe Scolari (foto stânga – Credit Foto) este unul din cei mai apreciați antrenori la nivel de națională. Este campion mondial cu Brazilia în 2002, dar și semifinalist cu Portugalia în 2006, pierzând în fața Franței, plus vicecampion European tot la cârma Portugaliei, în 2004. Prima experiență de selecționer a avut-o în Kuweit, dar a renunțat la contract după invazia acestui site de către armatele irakiene. La mondialul din Brazilia este chiar antrenorul țării gazdă, la al doilea mandat pe banca auriverde [2, 8].

Fabio CapelloÎn ciuda performanțelor excelente obținute la nivel de club, Fabio Capello (foto dreapta) nu pare să aibă același succes cu echipele naționale antrenate (Anglia, Rusia). Jurgen Klinsmann a condus Germania la bronzul mondial din 2006 (țară organizatoare), iar din 2011 este la cârma naționalei SUA, alături de care joacă azi, de la ora 19:00 (ora României).

Se poate vedea că țările arabe au investit bani frumoși în antrenori străini cu rezultate de-a lungul timpului, fapt ce s-a soldat cu calificări la mondiale, unele chiar în premieră. Noi? Rămânem cu Piți, pentru că de antrenori străini nu cred că vom avea parte prea curând la naționala României.

[1] Bora Milutinovic link
[2] FIFA, World Cup Technical Reports link 
[3] Transfer Markt, Carlos Alberto Parreira link
[4] Bleach Report, The 12 biggest controversies in World Cup History link
[5] Wikipedia, Carlos Alberto Parreira link
[6] Wikipedia, Guus Hiddink link
[7] Wikipedia, Carlos Queiroz link
[8] Wikipedia, Felipe Scolari link
[9] Wikipedia, Fabio Capello link
[10] Wikipedia, Jurgen Klinsmann link

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *