cover JazzTM 2014

JazzTM 2014

cover puzzle 15 aprilie

Ziua când am început să visez

02/04/2014 Comments (4) Noutati

Bani și artă

Îmi trece pe la urechi replica cu bloggerii care ar face orice pentru bani. Puteți înlocui bloggeri cu artiști, e același lucru. Nu, nu mă gândesc la analogia că bloggerii pot fi ei înșiși niște artiști ai scrisului. Nu, mă gândesc că, în condițiile pieței muzicale de azi, a showbizului românesc, tu, ca artist, ești forțat să faci tot felul de artificii pentru a putea să continui să cânți, să compui, să scoți albume. Știu că arta nu trebuie să fie condiționată de criterii mercantile, dar nu mai e demult suficient să compui și să cânți. Sau, altfel spus, talentul e bun, dar nu vinde discuri și bilete.

De ce spun asta? O fac gândindu-mă că albumele se vând tot mai puțin în formatul clasic (fizic) și asta nu doar în România, ci la nivel global. Piața de vânzări digitale în România nu duduie, orice mi-ați spune. Drepturile de autor din difuzări radio sunt mici, mai ales pe segmentul folk – rock – jazz – blues. Pentru că, pe de-o parte, nici radiourile nu mai au impactul de altă dată (câți oameni mai ascultă radio în afară de în mașină? destul de puțini, zic eu); pe de altă parte, dacă și în SRR există directive de a opta pentru comercial, ce speranță să mai ai, excepție făcând emisiunile specializate (pe folk, câteva). OK, concertele. Aici avem, mai ales în București, fenomenul de suprasaturare a pieței cu evenimente/concerte. Săptămânal sunt cel puțin 9-10 concerte de folk – rock – blues – jazz în București la nivel de club, plus încă 1-2 la nivel de Sala Palatului, teatre etc. În condițiile în care tot mai puțini tineri optează pentru categoriile menționate de muzici (pentru că nimeni nu face educație, toată lumea vrea să le vândă ceva), în mod evident numărul spectatorilor scade. În provincie, oamenii ar vrea spectacole, dar casele de cultură sunt, multe dintre ele, într-o stare de degradare mai mult sau mai puțin avansată, cu oameni prost plătiți și/sau fără chef de muncă, care preferă să închirieze sălile impresarilor organizatori de turnee, în locul unor spectacole organizate chiar de casa de cultură. Orașe precum Lugoj sau Onești sunt dovada că, dacă se vrea, se poate.

Problema e că un disc de calitate costă bani mulți – ore de studio, instrumentiști, producție, promovare. Costurile reale ar duce prețul discului undeva la 8-10 euro. La asta se adaugă TVA (24%) și adaosul firmei de distribuție (deloc mic). Acum serios, câți ați da 50-60 de lei pe un disc? Și atunci, care e soluția? Un sponsor se implică mai ales în cazul artiștilor cu expunere puternică, pentru că asta îi interesează, deci tot comercial. Și atunci ce faci? Treci pe modul comercial, în dauna oricărui mesaj, lăsând metafora în concediu medical?

De ce am scris tot ce e mai sus? Pentru că mă gândesc să mă apuc de un nou album (am piese pentru vreo 2 cel puțin) și mă apucă groaza gândindu-mă la costurile implicate și la șansele nule de a putea măcar spera ca, măcar în mare, să pot acoperi cheltuielile. Astfel că, dacă la începutul anului mă gândeam ca prin toamnă să fie gata, acum sper  ca măcar să mă apuc de el până atunci. Nu de alta, dar nu cred în minuni și în bani căzuți din cer.

4 Responses to Bani și artă

  1. Marius Sescu says:

    Lansează-l in format digital, ori printr-o platformă existentă ori printr-una construită de tine. Investești doar în site, plătești doar comisionul pe tranzacție și îți bați capul doar cu promovarea lui. Majoritatea ascultătorilor oricum preferă muzica în format electronic, nu mai umblă după ei cu cd-uri.

  2. Make says:

    @Marius cheltuielile de productie a discului sunt mici comparativ cu restul (la 1000 de buc e undeva la 1 euro/bucata). Deci nu pretul de productie e problema. Platformele existente (gen iTunes sau Deezer) nu lucreaza direct cu artistii/casele de discuri decat daca au minim 20 de discuri. Astfel ca trebuie sa lucrezi prin third-party, care evident taxeaza si el, bonus fata de comisionul la vanzare al platformei. La vanzarea prin sms, comisioanele sunt pana la 50% la vanzarile genului pe care il practic eu pentru că, evident, sunt mici. O sa incerc la un moment dat si varianta cu vanzare digitala, dar nu cred ca asta e solutia. Oamenii in general nu mai cumpara muzica, deoarece “e pe net, deci gratis”.

  3. bogdan says:

    pre order- e un mic inceput si vezi cam cate ai putea sa vinzi.

  4. […] pentru Refuz sau jazzman-ul Iordache. Este unul din acele artificii de care vorbeam în articolul Bani și artă, unde și explicam de ce se ajunge la aceste soluții (tot mai puține discuri vândute, acces […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

cartier replica watches Rolex replica watches chanel j12 replica cartier bracelet replica Cartier replica watches rolex replica watches Cartier replica watches replica watches cartier ballon bleu replica Rolex replica watches Cartier Love bracelet replica replica watches replica watches replica watches chanel j12 replica Rolex Submariner Replica Omega Seamaster Replica Omega Replica Watches Replica Watches chanel j12 replica replica watches Omega Seamaster James Bond 007 Replica chanel j12 replica Omega Replica Watches