Ce se intampla cu marii sportivi dupa ce renunta la cariera?

Am citit un articol in Gazeta si m-am cutremurat. Cei de pe lista sunt oameni care au facut performanta la cel mai inalt nivel in baschet (vorbim de NBA, cel mai tare campionat de baschet din lume) si in plus au castigat din sport sume uriase de bani. Pe care insa nu au avut capacitatea sa ii administreze si au reusit sa cheltuie, in doar cativa ani, sute de milioane de dolari. Un alt exemplu este Mike Tyson, unul din cei mai mari campioni din boxul profesionist, dar situatii similare de esec post-cariera exista si cu sportivi romani, vezi cazul Floarea Leonida sau fostul fotbalist de nationala Sandu Neagu, care locuia intr-o incapere sub tribuna stadionului Giulesti.

In cele mai multe cazuri, sportul de performanta poate fi praticat pana la o anumita varsta, sa zicem maxim 40 de ani. Si asta in cazurile fericite in care cariera sportiva nu este afectata de accidentari grave, care fie o scurteaza, fie o intrerup. Exista si sporturi precum gimnastica, mai ales cea feminina, unde viata sportiva se termina chiar mult mai rapid. Si apoi? Ce fac oamenii pentru care ziua de organiza in jurul antrenamentelor zilnice? Ce fac sportivii care stateau in cantonament mai bine de 300 de zile pe an, cum e cazul canotorilor sau gimnastilor?

Suz Koch a indentificat 4 mari domenii in care fostii sportivi activeaza dupa sfarsitul carierei [1].

1. Antrenorat, federatie de specialitate, arbitraj (in unele sporturi);
2. Media – comentatori, editorialisti, consultanti de specialitate in mass-media;
3. Business;
4. Initiative comunitare (fundatii caritabile, activitati de promovare a sportului).

George Washington University School of Business (SUA) a infiintat in 2011 programul STAR (Special Talent, Access and Responsibility) MBA, avand ca grup tinta sportivii care considera ca mediul de afaceri poate fi o destinatie dupa terminarea  carierei sportive [2].

In Romania, oamenii care fac performanta – medalii olimpice, mondiale si europene – sunt rasplatiti de stat cu rente viagere (lista sportivilor care primesc astfel de venit lunar). Sunt insa atati sportivi care nu reusesc sa atinga astfel de performante. Si atunci apare intrebarea: ce se intampla cu ei cand renunta la sport? O parte din ei devin antrenori, altii oficiali in cadrul cluburilor si federatiilor. Dar acesta este un procent totusi redus, pentru ca un profesor lucreaza cu 20-30 de mici sportivi, deci nu pot fi toti antrenori.

Eu unul, ditamai omul si la propriu, si la figurat, ma fastacesc in prezenta unor campioni mondiali, olimpici, europeni si ma gandesc ce ar insemna pentru un elev de liceu sau scoala generala sa cunoasca si sa asculte povestile unor oameni care au scris istorie pentru sportul romanesc. Ii vad excelenti ambasadori pentru sport, mai ales ca tinerii si copiii fac tot mai putin sport, cu efecte negative grave pe termen lung.

Pentru a obtine o imagine corecta a cum vad actorii principali lucrurile, m-am gandit sa fac o serie de mini-interviuri cu cativa fosti sportivi ai Romaniei, care au renuntat la cariera sportiva. Iar prima invitata este Andreea Raducan (foto stanga – credit foto: Ezra Shaw), multipla campioana olimpica, europeana si mondiala a gimnasticii romanesti.

1. Ce simte un sportiv cand renunta la sportul de performanta? Ce e in sufletul lui in dimineata in care se trezeste si nu trebuie sa mearga la antrenament?

In ceea ce ma priveste, lucru acesta nu s-a intamplat de la o zi la alta. Planuiam retragerea de ceva vreme, pentru ca, pur si simplu, corpul meu nu mai reusea sa tina pasul cu cerintele sportului de performanta. A fost nevoie de o perioada de acomodare reala cu viata obisnuita. Probabil ca deja toata lumea stie ca viata de cantonament a gimnastelor este foarte stricta. Cantonamentul este permanent,
adica 360 de zile pe an, si raman doar 5 zile libere pentru a fi alaturi de familiile noastre. In momentul in care am parasit  cantonamentul de la Deva, timp de aproximativ doua luni, ma trezeam dimineata cu gandul la programul ce imi intrase in reflex: cantar, mic dejun, scoala, antrenament, masa de pranz, odihna, din nou antrenament si de la capat.

2. Cati din colegii tai aveau planuri facute pentru ce va urma dupa incheierea carierei?

Poate ca sunt si sportivi care incep sa-si pregateasca viitoarea cariera inca de cand sunt in activitate, insa eu am fost implicata suta la suta in tot ce a insemnat gimastica de performanta. Nu-mi statea mintea la altceva. Stiam insa ca in momentul in care voi spune stop carierei de gimnasta, voi avea timpul si linistea necesara pentru a face alegerile potrivite. In plus, devenea cu adevarat o provocare.
Stiam ca nu-mi doresc sa devin antrenor, deci ce puteam alege sa fac, astfel incat sa ma descurc aproape la fel de bine ca in sala de concurs?!

3. Care ar fi job-urile potrivite pentru un sportiv dupa incheierea carierei?

O mare parte a sportivilor de performanta aleg sa devina antrenori. Teoretic este pasul cel mai apropiat pe care il poti face. Insa meseria si-o alege fiecare in functie de abilitati si de ceea ce ii place.

4. Cum isi poate mentine sau chiar dezvolta un sportiv brand-ul dupa incheierea carierei?

Din nefericire in Romania nu exista marketing sportiv, cel putin nu pentru celelalte sporturi, in afara fotbalului. Iar un sportiv foarte bun, nu este intotdeauna si un manager la fel de bun. Este important ca o companie specializata sau o persoana potrivita, sa managerieze imaginea unui sportiv de performanta, care, dupa incheierea activitatii sale competitionale, poate incheia diverse contracte de colaborare sau de imagine. Desi sportivii sunt in continuare cei mai buni ambasadori ai unei tari in lume, sunt putine comapaniile din Romania care inteleg sau aleg sa colaboreze cu un sportiv de performanta.

5. Este societatea responsabila de esecurile sportivilor in viata post-cariera?

Eu cred ca nu putem da vina pe societate pentru esecul unui sportiv in activitatea lui ulterioara. E adevarat ca acum se incearca un program de reconversie profesionala a fostilor campioni. Totusi cred ca cel mai bine ar fi, ca fiecare sportiv sa inceapa o pregatire minima pentru ceea ce isi propune sa faca, apoi lucrurile se invata practicand. E nevoie de rabdare, de perseverenta si curaj. Insa foarte multi campioni isi doresc sa devina campioni si in profesia pe care si-o aleg dupa sport, uitand ca si pana sa ajunga performeri in sport, au muncit ani de zile. Si poate ca da, aici intervine rolul societatii, pentru ca oamenii nu mai au rabdare cu sportivii. Pretentiile lor fiind de a ramane la inaltime, exact ca atunci cand erau in marile competitii. Ceea ce nu e rau deloc. Fiecare sportiv campion trebuie sa-si asume rolul. Acela de model pentru alti copii sau oameni maturi.

Vor urma si alte interviuri cu alti sportivi romani. Si poate la sfarsit tragem si niste concluzii.

[1] Suz Koch – When the race is over: what do athletes do once they retire, link

[2] Jessica Hadley – What Happens When the Olympic Dream Has Faded, link