Păltiniș

Păltiniș

Cula Cornoiu

Evaluarea Națională – Check-In pe #DrumulCetăților: Cula Cornoiu

05/06/2018 Comments (0) Turism

Prin Dobrogea, pe #DrumulCetăților

Mi-era dor de hoinărit pe vreme frumoasă, de locuri în care nu am ajuns niciodată, de povești din alte vremuri, cu cetăți, războinici și, de ce nu, domnițe răpitoare. Așa că am profitat de recitalul la VAMAdus Folk 2018 din Vama Veche și, pornind devreme din București, m-am afundat în istorie, bazându-mă pe sugestiile, deloc puține, ale aplicației Drumul Cetăților.

Tropaeum Traiani Drumul CetățilorDacă vreți să avansați rapid în ierarhia nobiliară din aplicație (și să vă alegeți și cu premiile aferente, constând în soluții de securitate cibernetică), atunci Dobrogea e un loc excelent pentru a începe. Și cum autostrada vă ajută să ajungeți rapid, vă recomand să ieșiți la Cernavodă, pentru că pe o distanță scurtă sunt multe obiective de atins. Dar trebuie să știți câteva locuri simple. În primul rând, distanțele pot fi înșelătoare, pentru că sunt bucăți de drum neasfaltate sau pe care asfaltul e doar o umbră. O mașină de teren sau măcar una cu gardă înaltă face minuni, altfel, parcați unde se termină asfaltul și bucurați-vă de plimbări de 1-2 km pe jos până la obiective. Apoi, uneori obiectivele nu sunt impozante cum e Tropaeum Traiani, ci sunt doar câteva ruine mici sau poate nici atât. Pentru că fie timpul, fie omul și-au pus amprenta pe aceste locuri și nu neapărat într-un sens bun. Importante sunt, pentru mine, poveștile pe care le aflu despre cetăți, biserici fortificate sau despre bătălii ce avut loc acolo.

Ei, dar să revenim la locurile de văzut, că ne-am luat cu vorba. La 3 km de Cernavodă, aveți două puncte de marcat și anume cetatea Axiopolis și Valul de piatră. Cel de-al doilea datează din secolele X – XI și reprezintă ultima fortificație construită pe vremea împăratului bizantin Vasile al II-lea. Era numit Valul de piatră pentru că, deși alcătuit tot din pământ, în partea sa superioară era întărit cu piatră. El străbătea Dobrogea de la cetatea Axiopolis până la cetatea Tomis, având rolul de a opri sau măcar de a încetini invazia popoarelor migratoare.

Cetatea Axiopolis este mult mai veche, fiind fondată, se pare, de regele trac Lisimah (Lysimachos), cel înfrânt de regele get Dromichaetes, undeva în secolul II î.e.n. Ulterior, ea a fost preluată de romani, extinsă și fortificată, aici fiind descoperite ruinele unei bazilici din secolul IV (din timpul lui Constantin cel Mare). Este menționată în Geografia lui Ptolemeu și în Tabula Peutingeriana. (sursă)

Mergând mai departe pe DJ 223, ajungeți repede la Cochirleni, unde aveți de fixat Cetatea Pătulului, numită cândva Cetatea Flaviana, în cinstea lui Flavius Dalmaticus, nimen altul decât fratele lui Constantin cel Mare. Era un punct strategic în apărarea Dobrogei, pentru că Dunărea avea aici un vad de traversare, iar de aici porneau celelalte două sisteme de fortificații postromane – Valul Mic de pământ și Valul Mare de pământ. Acestea se suprapun pe o distanță de 4 km (sursa).

Valul Mare de pământ se termină la sud de Tomis (lângă Palazu Mare) și includea, pe latura sudică, nu mai puțin de 63 de castre cu latura de 150 m. Construcția sa a fost demarată de împăratul Ioan I Tsimiskes undeva în secolele IX – X, tot pentru apărarea Imperiului Bizantin de invazia popoarelor migratoare. Atenție, punctul pentru Valul Mare de pământ în aplicație se află la Făclia. Valul Mic de pământ este cel mai vechi din cele trei structuri și a fost construit, se pare, de protobulgarii veniși de pe Volga și care, înainte de a se stabili în peninsula Balcanică, s-au oprit în Dobrogea. Astăzi nu aveți însă mare lucru de văzut.

De la Cochirleni la Rasova mai e foarte puțin și aici aveți Cetatea Sacidava, numele cetății fiind dat de numele tribului geților saci. Pentru a ajunge la punctul de checkin, la ieșirea din Rasova, urmați drumul de pământ la dreapta. Inițial o așezare getică, preluată ulterior de armatele generalului Crassus (nepotul celui care a oprit răscoala sclavilor conduși de Spartacus), care construiește aici un castru roman. Împăratul Traian decide ca la Sacidava să staționeze în permanență o cohortă de infanterie. Cetatea va rezista până în secolul VII, când este abandonată de Imperiul Bizantin, sub presiunea invaziilor popoarelor migratoare.

Pentru a ajuns la ruinele Cetății Dacică de la Dunăreni, a fost nevoie de multă bunăvoință din partea mea. Vă recomand să mergeți pe asfalt până la biserica din sat (bănuiesc că acela ar fi centrul satului), mie Maps (am iPhone, ce vreți) mi-a indicat un drum pietruit chiar la intrarea în sat și l-am crezut. De acolo, ocoliți biserica prin dreapta și apoi țineți stânga, coborâți pe malul Dunării și veți avea ocazia să vă bucurați de biodiversitatea locului. Într-un km, am văzut o colonie de stârci galbeni, două dumbrăvence, două berze în cuib, câteva prigorii, egrete mici și multe altele. Ah, înainte de sat, am făcut și oficiile de gazdă și am traversat o Testudo graeca ce mă întâmpinase în mijlocul străzii. Ca unul care lucrează în proiecte de biodiversitate, era să uit ce căutam acolo.

Ultima vizită a zilei a fost, evident, și cea mai importantă: Tropaeum Traiani. Am mai fost la Adamclisi în 2011, tot în drum spre Vama Veche, dar de atunci complexul a suferit o renovare serioasă și zău că arată foarte bine. OK, informațional nu e cine știe ce, dar de-asta există aplicația Drumul Cetăților, să vă spună povești.

Monumentul triumfal a fost ridicat de împăratul Traian pentru a celebra victoria romană asupra dacilor din anul 102, odată cu cetatea din apropiere. Da, în caz că ajungeți în zonă, nu vă opriți doar la monumentul din poze, căci la aproximativ 1,5 km există ruinele cetății cu același nume, cu o suprafață de aproximativ 9 hectare. Aceasta funcționa ca o cetate ofensivă, ce avea ca scop împingerea graniței imperiului către nord.

Cetate AdamclisiÎn interiorul cetății (foto stânga), ce a avut încă de la întemeierea de către împăratul Constantin în 316 rangul de municipiu, cercetările arheologice au evidențiat prezența incintei cu 4 porți, stradă principală, 7 bazilici creștine și o bazilică în forul cetății.

Dacă sunteți prea obosiți după o așa zi încărcată, puteți să dormiți la pensiunea Trophaeum Traiani (4****, chiar la intersecția spre monument), au și piscină. De asemenea, în zonă sunt mai multe crame (Rasova, chiar lângă Axiopolis, Alira, la Aliman, Frâncu, la Adamclisi, Murfatlar lângă orașul omonim). Dobrogea fiind faimoasă pentru vinuri.

Pentru că destinația mea finală a fost Vama Veche, am semnat scurte vizite și la Albești (pe drumul ce leagă Mangalia de Negru Vodă) și bineînțeles Callatis, în Mangalia. În episodul următor însă, vom vorbi despre cetățile din nordul Dobrogei (Carsium, Dinogeția, Arrubium, Enisala), mai multe și mai mândre. Până atunci însă, descărcați aplicația Drumul Cetăților (disponibilă pentru a fi descărcată atât din Google Play cât și din iTunes) și spor la descoperit locuri noi din România și obiective de apărare ce au făcut istorie. Iar în încheiere, vă las cu o piesă care cred că se potrivește foarte bine unei regiuni ca Dobrogea: Regii războinici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *