Substanța activă a unui medicament

medicamente

Medicamente miraculoase

26/02/2015 Comments (3) Educatie si Cercetare

Eutrofizare

Eutrofizare este un termen care, aparent, pentru oamenii care nu au legătură cu mediul, sună la fel de pompos ca hexacianoferatul de potasiu. Iar profesorul din mine s-a gândit că ar fi util să vă explic ce și cum cu acest termen, pentru că descrie un proces care afectează o parte a mediului de care, cumva, se bucură fiecare dintre noi: apa.

Eutrofizare (DEX Online): Creșterea masei organice a unei ape stagnante (lac, baltă etc.) sau cu scurgere lentă prin îmbogățirea naturală sau artificială cu substanțe nutritive (combinații ale fosforului, azotului etc.); uneori provoacă fenomenul de înflorire a apei, cu consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al acestor ape.

Am căutat o definiție cât mai științifică cu care să îmi încep pledoaria, dar am realizat că aș fi părut un tip foarte inteligent și nimeni nu ar fi înțeles nimic, ori scopul e altul. Așa că am mers pe definiția de pe Dexonline (vezi dreapta), pe care să o explicăm un pic.

eutrofizareMasa organică e reprezentată, în special, de vegetație acvatică, de plante; substanțe nutritive (mai științific nutrienți) – compuși ce conțin azot și fosfor (în ape naturale, cei mai frecvenți sunt azotatul, azotitul, amoniul, fosfații; în concentrații mai mici, forme organice ale N și P). Acești nutrienți determină dezvoltarea în exces a vegetației acvatice; după moartea acestora, apar acumulări semnificative de substanţe organice, a căror descompunere necesită un consum de oxigen dizolvat mare. Un mediu lipsit de oxigen (anoxic) determină, în primă instanță, dispariția organismelor vii (moluște, crustacei, pești etc.) din cursul de apă respectiv (oxigenul este necesar vieții, dacă mai țineți minte). Acumularea de substanță organică duce la scăderea transparenței apei și schimbarea culorii, în timp la scăderea adâncimii apei (pe fundul cursului de apă se acumulează vegetație moartă, sedimente etc.), creșterea acidității. Pe termen lung, procesul de eutrofizare duce la transformarea cursului de apă în mlaștină.

Apele uzate menajere (tot ce înseamnă ape uzate colectate de sistemul de canalizare al unui oraș provenind de la locuințe individuale – nu includem aici apele uzate industriale) au un conținut ridicat de azot; de asemenea, îngrășămintele pe bază de azot (uree, azotat de amoniu) sunt foarte folosite în agricultură, iar apa din precipitații “îi poate spăla” și transfera în cursurile de apă; compușii cu fosfor intră în compoziția detergenților. România încă este deficitară la sisteme de colectare și epurare a apelor reziduale, iar asta înseamnă cantități de nutrienți uriașe ce ajung în ecosisteme acvatice.

Cum se poate interveni în procesul de eutrofizare

Intervenția umană poate accelera foarte mult procesul de eutrofizare. Printre măsurile ce pot fi luate pentru limitarea procesului de eutrofizare se numără:

  • reglementarea evacuării apelor uzate menajere de la construcţiile situate pe malul cursului de apă și îmbunătățirea sistemului de management a apelor uzate al localităților situate în vecinătatea acestuia; obligativitatea existenței foselor septice și utilizării lor corecte pentru casele aflate în vecinătate,
  • aquatractoreliminarea vegetației acvatice din cursul de apă în perioadele de înflorire a apei, pentru scăderea stocurilor de nutrienţi din ecosistemul lacustru și favorizarea oxigenării apei (foto dreapta);
  • plantarea de copaci de-a lungul cursului de apă; perdelele vor reține un procent important din nutrienții care ajung în Dunăre din surse agricole prin intermediul apei din precipitații;
  • efectuarea de lucrări care permit o mai bună circulație a apelor și astfel o oxigenare superioară, ce ar reduce efectele eutrofizării;
  • controlul substanțelor utilizate în agricultură pe terenurile din vecinătatea cursului de râu, dar și la nivel regional (mai ales în cazul bazinelor de râu).

De ce e important pentru oameni să știe despre eutrofizare? Pentru că procesul de eutrofizare presupune dispariția unor specii care nu pot supraviețui noilor condiții, diminuarea productivităţii piscicole (deci pagube financiare), afectarea stării de sănătate a populaţiei şi scăderea valorii de recreere şi agrement a cursului de apă afectat.

Articolul este realizat ca parte a campaniei de conștientizare a proiectului LIFE10 NAT/RO/740 – Improving the conservation status for the priority species and habitats in the Iron Gates wetlands. Project financed by the EU – DG Environment.

Sursa foto: http://cormoran.portiledefier.ro

3 Responses to Eutrofizare

  1. Ana says:

    … cresterea pH-ului apei (scaderea aciditatii) care determina trecerea amoniului la amoniac mult mai toxic. Sau poate ma insel … dar asa spun normativele de proiectare

  2. Make says:

    @Ana nu, e corect ce spui, cresterea pH-ului (aport de OH-) transforma NH4+ in NH3. Dar am zis undeva ceva care contrazice asta?

  3. Ana says:

    Ai spus pe undeva ca eutrofizarea produce cresterea aciditatii apei.
    Sau poate (sper) ca am citit eu prea repede.
    Eu instruiesc oameni care au 8-10 clase. Dar imi este rusine sa le spun ca folosesc cuvinte simple ca sa nu par prea inteligenta. Probabil, ar trebui sa adopt tactica ta.
    Multumesc pentru articol. Sper sa postezi mai des.
    O zi buna.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *