Magia unui Stradivarius

Altfel despre Alba Jazz

15/05/2014 Comments (1) Blog

Festivalul Filmului European 2014

Cinematografele și televiziunile sunt asaltate, în permanență, de producțiile  de la Hollywood, ce variază între blockbustere și “filme la 5000 de dolari bucata” cum îmi place să le numesc, făcute special pentru televiziuni, ca să umple programele. Cu subiecte oscilând între istorie (mai mult sau mai puțin respectată, de ex. 300), catastrofe (Titanic), science-fiction sau biografii ale unor personalități (Walk the line, JFK sunt primele care îmi vin în minte) și până la cunoscutele categorii din perioada video a cinematografiei în România (sfârșitul anilor ’80 și până la sfârșitul anilor ’90, odată cu apariția televiziunii prin cablu și, ulterior, a Internetului pe scară largă). Cum, nu știți care erau categoriile de filme pe casete VHS? Comando, thriller, karate/ninja, SF, acțiune, sexy.

Când vine vorba de filmul european, lucrurile se schimbă un pic. Copilăria mea a fost marcată, cinematografic vorbind, în special în anii ’70, de filme franțuzești, probabil  pe fondul deschiderii regimului comunist spre vest și, implicit spre Franța. Mizerabilii cu Jean Gabin, Afacerea Pigot (titlul românesc, în original Pour la peu d’un flic, film în a cărei coloană sonoră apare Bensonhurst blues a lui Oscar Benton) a lui Alain Delon sau Polițist sau delicvent cu Jean-Paul Belmondo erau prezențe constante în cinematografele românești și în puținul program TV din anii ’80. Apoi, comediile franțuzești erau extrem de populare și mă gândesc aici la filmele cu Louis de Funes, Bourvill sau Fernandel.

În 1996, venit în București, la facultate, descopăr filmele englezești și mai ales un actor de care m-am îndrăgostit, Robert Carlyle, care face două roluri excepționale în Trainspotting și The Full Monty. Două filme cu o intensitate emotională paroxistică, chiar dacă în două abordări diametral opuse, dramă în cazul primului, comedie pentru cel de-al doilea. The Full Monty este un excelent exemplu de film european al cărui raport investiție/succes depășește orice așteptări (plecând de la un buget de 3,5 milioane de dolari, filmul a ajuns la încasări de peste 250 de milioane [sursa]), câștigând un premiu Oscar (Best Original Music Score) și primind alte trei nominalizări, într-un an în care cinematografia era dominată de Titanic sau LA Confidential. Și ar mai fi de povestit și de rolul important al cinematografiei italiane în peisajul filmului european, încă de la începuturile acestuia, cu Alberto Sordi, cu Sophia Loren  sau Marcello Mastroianni și cu marii regizori de origine italiană (Fellini, Zeffirelli, Bertolucci sau Rossellini), dar mă tem că ar ieși o carte.

Și fără a face un act de bravură din filmul românesc, dacă mă gândesc la numeroasele premii câștigate de regizori și actori români după 2000 (sper să nu greșesc, trebuie să dau Cezarului ce-i al Cezarului și să consider filmul românesc o categorie aparte a filmului european. Mai dur în limbaj decât ar fi, poate, cazul uneori, negativist din punctul unei părți a publicului, dar, în mod cert valoros. Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil, Călin Netzer, Cristian Mungiu, Cristi Puiu sunt nume ce au dovedit, prin premiile câștigate în festivalurile de film (Cannes, Berlin, Veneția, Bratislava etc.), că România are o școală regizorală valoroasă la nivel european.

Festivalul Filmului European 2014Dacă vă e dor de filmul în care dialogurile nu sunt estompate de efectele speciale, dacă gustați scurt-metrajele (eu le-am descoperit cu adevărat anul trecut, la Gura Humorului, la Festivalul Toamnă la Voroneț), dacă încă mai credeți că filmul european vă mai poate surprinde, beneficiați cât mai puteți de cea de a 18-a ediție a Festivalului Filmului European ce are loc la București până pe 15 mai (Cinema Studio, Cinema Elvire Popesco sau la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru) și Târgu Mureș (Cinema Arta) până pe 18 mai.

Mi-aș fi dorit să ajung să văd Copiii din Kinshasa, în regia belgianului Marc-Henri Wajnberg, dar și Maraton, al regizorului olandez Diederick Koopal. Pentru primul, vă invit să vedeți trailerul. Ce au în comun? Oameni de vârste diferite care luptă pentru visurile lor, care luptă pentru a-și schimba destinul.

Detalii suplimentare găsiți și pe pagina de facebook a festivalului.

One Response to Festivalul Filmului European 2014

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *