Proiectul Chain reaction

Laptele si aflatoxina – mituri si realitati

10/05/2013 Comments (16) Educatie si Cercetare

Fracturare hidraulica

UPDATE: Un exceptional reportaj realizat de Vlad Ursulean in SUA, pe care vi-l recomand cu toata caldura.

Foarte multa lume ma intreaba ce parere am in legatura cu diverse probleme ce vizeaza mediul inconjurator, data fiind formatia mea (chimist) si specializarea mea (chimia mediului). Tot formatia ma impiedica sa imi dau cu presupusul fara sa studiez subiectele cu atentie.

Dezbaterile ecologiste din ultima vreme vizeaza subiectul extragerii gazelor de sist prin procedeul fracturarii hidraulice. Daca in cazul Rosia Montana era implicata mai multa chimie, aici vorbim de o considerabila componenta de foraj, clar in afara domeniului meu de activitate. Asa ca l-am consultat in aceasta privinta pe Daniel Iancu, folkist al patriei si un foarte priceput inginer de foraj dirijat, o tehnologie mult mai eficienta fata de cea utilizata la ora actuala la noi pentru exploatarea petrolului.

Fracturare HidraulicaDincolo de faptul ca oamenii nu fac diferenta intre prospectiuni si exploatare (vezi mizeria de articol de aici) – probabil explorare, exploatare nu difera prea mult asa ca trebuie sa fie acelasi lucru – problema este totusi una serioasa si ar trebui dezbatuta cu persoane avizate, nu cu persoane interesate si fara legatura cu subiectul. N-am vazut nici un reportaj la TV sau prin presa care sa intervieveze profesori de la Geofizica, UPG sau UTCB care sa explice procedeul in detaliu (schematic este prezentat in poza din stanga), riscurile generate si problemele ce pot aparea. Cam cum fac doi profesori americani in videoclipul de mai jos (multumesc, Daniel Iancu, pentru el).

Amestecul injectat contine apa (componentul principal), nisip (sau, in alte situatii aluminiu, material ceramic, bauxita tratata termic etc.) si o serie de aditivi (in SUA exista o lista de 750 de compusi aprobati pentru astfel de interventii [link], analiza EPA a identificat peste 1000 de compusi [link, Appendix A]). Forajele in cadrul fracturarii hidraulice se fac la adancimi mari, iar gazele sunt destul de disipate (gazele sunt prinse in spatii interstitiale – pori – care nu sunt conectate). Riscurile pentru mediu se refera in special la contaminarea apelor subterane. De altfel, daca ati urmarit filmuletul, cele mai multe plangeri ale oamenilor la asta se refera.

Agentia pentru Protectia Mediului a SUA a demarat o analiza [raportul preliminar – 278 de pagini – link] privind potentialul impact al fracturarii hidraulice asupra resurselor de apa potabila. Aceasta a fost implementata la solicitarea Camerei Reprezentantilor a SUA ca raspuns la ingrijorarea publica crescanda legata de aceasta tehnologie tot mai des utilizata in SUA. Raportul se bazeaza pe 18 proiecte de cercetare transdisciplinara dezvoltate ca sa raspunda unor intrebari legate de aceasta problematica, proiecte ce au inclus cinci tipuri de activitati si anume analiza datelor existente, evaluarea scenariilor, studii de laborator, evaluarea toxicitatii si studii de caz. Raportul final va fi suspus dezbaterii publice si evaluarii stiintifice spre finalul anului 2014. Intrebarile la care trebuie sa raspunda raportul sunt:

  • care este posibilul impact al volumelor mari de apa preluate din surse subterane sau de suprafata asupra apei potabile;
  • riscul de contaminare la suprafata al apei potabile ca urmare a unor scurgeri de fluide hidraulice (fluidele utilizate in fracturarea hidraulica);
  • ce impact pot avea procesele de injectare si fracturare asupra resurselor de apa;
  • impactul unor posibile scurgeri de ape de proces asupra apei potabile;
  • tratarea apelor uzate rezultate si depozitarea deseurilor rezultate in procesele industriale;

In ceea ce priveste riscul seismic determinat de fracturarea hidraulica, un studiu realizat  de NRC (US National Research Council) a notat ca numarul de evenimente seismice asociate cu activitati de foraj neconventionale este foarte redus, mai ales tinand cont ca peste 35.000 de astfel de unitati de foraj exista in SUA ([link]).

Fracturare hidraulica – buna sau rea?

Cand vine vorba de resurse, discutia va implica intotdeauna trei aspecte: aspectul economic, componenta sociala si problema protectiei mediului. Evident, pentru sanatatea mediului este de dorit ca impactul asupra acestuia sa fie minim. Pe de alta parte, omenirea are nevoie de resurse, iar oamenii au nevoie de locuri de munca si venituri pentru a supravietui, astfel ca nici una dintre cele trei nu poate fi eliminata din discutie. De aceea, e de dorit ca exploatarea economica sa se faca cu riscuri minime pentru mediul inconjurator, ceea ce implica utilizarea unor tehnologii cu un impact cat mai redus.

Remarcati ca analiza americana are loc la ceva timp dupa ce tehnologia a fost implementata si este utilizata pe scara larga. Ceea ce inseamna ca si acolo, in ciuda existentei celei mai tari agentii de protectie a mediului, interesul economic nu poate fi ignorat. La fel de evident, orice adaugare de compusi intr-un mediu in care ei nu exista in prealabil  reprezinta o contaminare. Deci aditivii utilizati determina o contaminare, mai mare sau mai mica, a mediului. Pe de alta parte, izopropanolul, care exista pe lista compusilor ce apar ca aditivi, exista si in parfumurile pe care le utilizam zilnic, deci sa nu fim farisei.

Marcellus shale - fracturare hidraulica

Din punctul meu de vedere, daca in cazul platformei din SUA vorbim de foraj pe uscat (foto dreapta – Marcellus shale – sursa foto), in Romania forajul se face in Marea Neagra, ceea ce face interventia in caz de accidente mult mai dificila si mai costisitoare.

Momentan vorbim doar de prospectiuni (care nu cred sa dureze mai putin de 3 ani), ceea ce ar permite autoritatilor ca, odata cu prospectarea, sa se evalueze mai atent si riscurile generate de o exploatare pe scara larga a gazelor din Marea Neagra. In locul autoritatilor m-as apuca sa stabilescu niste referinte – ce exista acum si ce va exista dupa inceperea exploatarii (daca ea va incepe) – calitatea apei, diversitatea speciilor etc. Asa ca cei in cauza ar trebui sa ii implice pe specialistii in domeniu (romani sau straini, de ce nu) pentru o evaluare corecta a situatiei actuale.

In plus, nu uitati componenta sociala. Nu ii veti convinge niciodata pe cei care nu au locuri de munca din zona de explorare ca e mai bine fara, ei vad doar oportunitatea. Pana la grija pentru mediu, acei oameni au nevoie sa isi intretina familiile.

Presa, in loc sa arunce titluri bombastice gen “compania X a pus mana pe Vama Veche” sau “incepe distrugerea litoralului”, mai bine ar verifica indeplinirea pas cu pas a tuturor formalitatilor legale. De ce nu, introducerea unor clauze de siguranta si obligativitatea monitorizarii continue. Doar stim ca guvernantii, indiferent de culoarea politica, mai uita de ele, iar presa este, evident, cainele de paza al democratiei. Interzicerea unei activitati economice se face cu studii de impact solide, nu cu mitinguri si cantece. Poluarea se dovedeste cu buletine de analiza, nu cu reportaje TV. Pentru ca o companie mare sigur are buget suficient de mare pentru campanii de PR care sa discrediteze comentatori fara dovezi solide.

Sursa foto sus

16 Responses to Fracturare hidraulica

  1. […] ecologiştii care urlă pe toate drumurile, vă recomand acest material al lui Marius. Nu pentru că ar urma să vă lămurească vizavi de viitor, ci pentru că vă va […]

  2. […] luaţi cu încredere de aici, daţi cu copy/paste, fără să precizaţi sursa, fireşte, că doar ar fi culmea să faceţi […]

  3. Alexandru' says:

    Presa se și informează. dar nu cea manevrată de obscure interese. De exemplu, Radio Republika Verde a avut ceva ireacții de bun simț în ceea ce privește exploatarea gazelor de șist. Iată și o intervenție a unui expert tehnic geolog, domnul Milan Sava: http://www.youtube.com/watch?v=BAus-v1Q46Q .

  4. Make says:

    @Alexandru nu am nici un dubiu ca exista si oameni de buna credinta si nici nu am pretentia ca sunt eu vreun vizionar 🙂
    Pe de alta parte, din ce am citit eu (nu am citit suficient inca), nu exista un risc seismic ridicat, nici il filmul americanilor nu exista mentionat nimic, EPA nu ia in calcul subiectul deocamdata. Ori dl Sava vorbeste de cutremure cu magnitudine peste 7. Mai citesc si revin. La fel, spune ca nu este rentabila exploatarea – tocmai de aceea se fac prospectiuni, nu, sa vada daca sunt. Ma indoiesc ca o companie mare se apuca de investitii fara evaluare preliminara cost – profit.

  5. daniel rus says:

    Verificările se vor face în funcție de interesele financiare ale unora, iar aici nu intră populația și nevoia sa de locuri de muncă. Îmi amintesc de ce spunea cineva legat, de o privatizare și interesele care au stat în spatele ei. Spunea că după ce a aflat, a regretat că a asistat la acea discuție. I-a fost frică. E posibil să se fi instalat frica și pentru că până atunci nu știa nimic, iar apoi a aflat niște lucruri, cu multe zerouri, cunoscute doar la nivel de semnatari ai contractelor.
    Cât despre nevoia oamenilor de locuri de muncă, probabil dacă li s-ar demonstra că în timp sănătatea lor sau a apropiaților ar avea de suferit, iar banii câștigați în urma acestor locuri de muncă nu le-ar ajunge de tratament, nu ar mai avea o gândire pe termen scurt.
    Dacă aduci specialiști, fie ei români sau străini, care nu locuiesc în zonă și care nu ar fi direct afectați de o posibilă contaminare a mediului, e posibil să nu-i prea intereseze dacă își iau partea. Cred că cel mai bine ar fi o comisie mixtă, atât română-străină, cât și de-ai locului sau din altă parte.

  6. Make says:

    @Daniel dupa cum spui si tu, problema nu sta in legi ci in modul cum se aplica – defectuos si discretionar.

  7. D-Petre says:

    Mai mari farisei decat SUA nu avem cum sa fim …

  8. Bogdan says:

    Mie mi se pare uimitor cum in SUA isi bazeaza deciziile pe rapoarte transdisciplinare facute in ani de zile, iar la noi se iau decizii (fara intrebari sau macar motivatii) peste noapte fara o minima consultare publica – eu cred ca lipsa aceasta de transparenta este in mare parte vinovata pentru reactiile celor multi.

    Evident, o rezolvam si pe asta rapid – copiem raportul americanilor in 2014. Ca tot pamint este, nu? 😛

  9. Make says:

    @Bogdan n-ar fi prima oara, am mai adoptat noi standarde de calitate a mediului de la olandezi si dupa ne-am dat seama ca ce e la ei in sol in mod natural nu e si la noi :)) cat despre lipsa de transparenta, e cronica la noi 🙂

  10. Make says:

    @D-Petre macar ei nu neaga importanta banilor – noi ne dam verzi la TV, iar in practica demaram actiuni fara minima consultare, asa cum spune Bogdan

  11. irina says:

    treaba cu informarea este perfect adevarata, suntem o tara in care expertii intrebati nu au de fapt nici o expertiza in domeniul respectiv. si eu trebuie sa ma documentez despre aceasta metoda ( mersi frumos pt linkuri ), asa ca cele ce urmeaza nu sunt despre fracturarea hidraulica ci despre problemele de mediu in general.

    mie, separarea componentei sociale de cea a mediului, mi se pare o chestiune de rea credinta, cel putin. sa fluturi bani, nici macar prea multi, in fata unor oameni cu resurse limitate ( de obicei banii putini vin la pachet si cu capacitatea de informare mai mica ) si apoi sa-i imbolnavesti cu buna stiinta si sa-i pui si sa-ti multumeasca pt ca le-ai oferit locuri de munca, mi se pare cel putin sinistru.
    asta ca idee, fara legatura imediata cu fracturarea hidraulica, ci in general.

    in ceea ce-i priveste pe politicienii nostri – l-am vazut aseara pe ponta la antena 1. dupa ce in pre-campanie electorala s-a exprimat de mai multe ori contra exploatarii de la rosia montana, aseara a avut un discurs demagogic de milioane. astept sa-l vad in coabitarea cu basescu, mergand impreuna sa le spuna oamenilor din rosia montana ca sunt bolsevici.

    mie una mi se pare ca in orice problema care poate afecta mediul, in mod amplu si ireversibil, atunci aceasta parte a situatiei trebuie sa primeze. pt ca nu va mai conta cati bani avem daca noi ca rasa nu vom mai exista. acum stiu ca sunt dramatica, dar din pacate aceasta posibilitate de auto-distrugere devine din ce in ce mai posibila.

  12. Make says:

    @Irina stiu ca nu e corect, dar pe cel care moare de foame azi (scoatem din calcul lenesii, care oricum n-ar munci) e mai greu sa il convingi de beneficiile de maine. Cat despre discursuri de ieri contra si azi pro, nu imi spune mie, spune-le celor care i-au votat :))

  13. irina says:

    ce e foarte trist e ca nu exista nici un politician roman pe care sa nu-l fi auzit incercand s-o dea de gard macar o data, dupa ce spusese deja altceva. ce nu pricep eu e ca acesti oameni au ales sa fie de meserie politicieni, ar putea macar sa invete sa taca mai mult, cred ca le-ar fi de ajutor.
    mache, fireste ca sunt oameni care mor de foame, si dupa cum spuneam foarte probabil cel care moare de foame nici nu a prea avut de unde si cum sa studieze cum sta treba cu stiinta in fracturarea hidraulica sau in alte probleme. dar ce relevanta are asta ? e trist ca se intampla. noi toti impreuna cu guvernul tarii ar trebui sa incercam sa rectificam situatia asta. dar cu siguranta distrugand sanatatea exact a celor care deja sunt batuti de soarta nu vad cum le-am face un bine.

  14. […] Matache a scris un articol foarte detaliat despre fracturarea hidraulică. Rezervați-vă ceva timp pentru el, e destul de lung, dar foarte […]

  15. ” Interzicerea unei activitati economice se face cu studii de impact solide”
    Pai parca AUTORIZAREA unei activitati economice cu impact de mediu cert sau potential negativ ”se face cu studii de impact solide”! Ceea ce in cazul gazelor de sist nu s-a facut inca ref. fracking in general si in Romania in special… Iar ca tehnologie de explorare, din documente ale firmelor respective rezuita ca nu doar ca se foreaza si deci perforeaza straturile, ci se si introduc elementele care se introduc si la exploatarea propriu-zisa, si sub presiune, deci se face fracturare hidraulica, chiar daca pe scara mai mica… Iar in domeniul mediului se aplica principiul precautiei, deci cine vrea fracking trebuie sa dovedeasca in mod solid ca NU va fi impact neagtiv semnificativ, nicidecm scepticii sa dovedeasca faptul ca acea activitate ar fi periculoasa si ar trebui interzisa…

  16. Make says:

    @Radu Mititean nu m-am prins la care din comentarii sa dau approve – am mers pe noroc si l-am ales pe cel care ma lua la misto mai putin (la asta suntem campioni mondiali mereu).
    Pe de alta parte, cred ca te certi cu cine nu trebuie. Ti se pare ca am militat undeva in articol pentru gazele de sist sau ca am spus ca sunt bune? Ai perfecta dreptate cu “autorizarea se face cu studii de impact” – dupa cum vezi, oamenii stau bine, au primit autorizatia, deci sunt conform legii. Sau nu? Nu incercam sa dau citat din lege, ci doar sa trag un semnal de alarma ca nu cu cantece hiphop se va bloca exploatarea
    Asa cum spui si tu, explorarea e exploatare la scara mai mica. Pe de alta parte, ca impact, 500 de foraje si 5 foraje ti se par acelasi lucru? In plus, doua firme americane s-au retras din Marea Baltica unde aveau concesiune – de ce? estimarile initiale nu erau corecte (in loc de 4.2 miliarde au gasit doar 0.8).
    Imi spui ca tehnologia nu e suficient de safe si ca ei trebuie sa demonstreze ca este safe, nu noi, cei care nu credem in ea. Sunt convins ca, din hartiile lor, reiese ca tehnologia este mai safe ca prepararea unui suc la robotul de bucatarie.
    Daca EPA, cu toata masinaria din spate, nu a reusit sa opreasca fracking-ul in SUA, terchea-berchea-3 lei perechea de la noi cu atat mai mult nu vor opri.
    Deci, inainte de a sari la beregata cuiva, asigura-te ca sari la a cui trebuie, nu eram avocatul nimanui aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *