Brașov Biserica Neagră

Brașov, dincolo de stereotipuri

Argeș Cetatea Poenari

Prin Argeș, pe Drumul Cetăților

27/06/2017 Comments (0) Turism

Histria, o nouă vizită pe Drumul Cetăților

Sunt două lucruri care mă fascinează când vine vorba de Dobrogea: mixul etnic și cultural și numărul mare de cetăți provenind din diverse perioade istorice, numai bune de explorat. De altfel, la mine pe blog ați mai citit despre cetățile ei, despre fauna și relief (țineți minte când am dus două Testudo graeca la ele acasă, în Măcin?). Poziția Dobrogei la intersecția mai multor interese economice și geopolitice au influențat semnificativ cultura și obiceiurile și au determinat apariția a diferite fortificații pe tot cuprinsul ei. Astăzi vreau să povestim mai în detaliu despre cetatea Histria, pe care am revăzut-o în weekend.

Histria este cel mai vechi oraș atestat de pe teritoriul României și, aveam să aflu la vizita de sâmbătă, cu o istorie mai zbuciumată decât mi-aș fi imaginat. Era așezată strategic, la gurile Dunării (de unde îi vine și numele – Istros era numele grecesc al Dunării), ceea ce o făcea extrem de importantă pentru comerț. De altfel, nu trebuie să fii tobă de istorie ca să înțelegi asta, orașul este parte din Liga Maritimă Ateniană (sursa), iar muzeul de la Histria are în colecția sa amfore (foto dreapta, partea dreaptă jos) din Lesbos, Thassos și Chios, semn că uleiul de măsline și vinul, pe de-o parte, și grânele, mierea, ceara pe de altă parte circulau între traci și greci (sursa: Alfredo Inocenzzi – Dobrogea, o frontieră uitată, pag. 163). Din perioada greacă se pot vedea și astăzi ruinele templului lui Zeus și cel al Afroditei, dar și dovezi scrise ale existenței unui gimnaziu (foto dreapta, partea stângă – piatră funerară a lui Hieronymos, cel care conducea gimnaziul cetății).

Când spun istorie zbuciumată, nu exagerez deloc, pentru că cetatea a fost distrusă de 20 de ori, conform informațiilor primite de la dl. George Stan, muzeograf în cadrul muzeului de lângă cetate, pe care vă recomand să îl luați la întrebări. Veți avea ocazia să înțelegeți mult mai bine contextul apariției și evoluției cetății în cele 13 secole de istorie, de la fondarea ei în sec VI (î.Ch.) de către coloniștii greci din Milet și până la invazia slavă din secolul VII (d. Ch.).

Armata romană este prezentă la Histria începând cu sfârșitul sec. II d. Hr. (Alexandru Suceveanu, Rev. Pontica, pag. 27, link). Apar elementele de civilizație romană precum mortarul, termele, apeductul ce realiza alimentarea cu apă a cetății de la circa 25 de km (Al. Suceveanu, Pontica, pag. 28). Armata era responsabilă și de întreținerea drumurilor din regiune, iar sub stăpânirea romană, incinta  cetății includea o surafață importantă. 

În 237 d. Hr. începe prima migrație a goților și cu aceasta începe și declinul Histriei, chiar dacă în perioada împăraților Constantin cel Mare și Iustinian are loc o ușoară revigorare a economiei cetății. Bazilica episcopală de aici (foto stânga) dovedește că vorbim de un oraș, și nu de o localitate oarecare (conform unui edict al Împăratului Zenon, doar orașele puteau găzdui reședințe episcopale). Constantin Băjenaru menționează în lucrarea sa (sursa) că este singura bazilică din Dobrogea sec. IV – V și estimează realizarea primului edificiu bazilical în perioada împăratului Theodosius I (379 – 395), când creștinismul este proclamat religie de stat.

Unul din motivele importante ale abandonării cetății a fost colmatarea gofului Halmyris și transformarea în laguna Razelm – Sinoe, cetatea nemaiavând astfel acces direct la mare. În această perioadă, incinta cetății includea o suprafață de doar 7 hectare (practic, fosta acropolă a orașului grecesc sursa). 

Inserția antropică redusă este foarte apreciată de biodiversitate, astfel că în orele petrecute la Histria am văzut 5-6 pupeze (cu aripi, nu altele!), o mulțime de codobaturi și încă vreo 3-4 specii de paseriforme, un popândău și un gușter pornit la curtat femele. Sunt convins că dacă aș fi coborât pe malul lagunei, pe la marginea stufului aș fi găsit și ceva păsări acvatice. De altfel, Histria este parte din două arii protejate – Refugiul Ornitologic Corbu – Histria – Nuntași (drumul care leagă cetatea de drumul județean trece la un moment dat printre lacurile Nuntași, pe partea dreaptă, și Histria, pe  stânga), cu o suprafață de 1610 de hectare și Cetatea Histria (Rezervație științifică – sit arheologic) cu 350 de hectare (sursa: APM Constanța). De asemenea, situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoe.

Cum ajungeți la Histria

  • Din Constanța, DN22/E87, circa 1 oră, aprox. 70 km;
  • Din Tulcea, DN22/E87, circa 1,5 ore, aprox. 90 km;
  • Din București, pe A2 – Autostrada Soarelui, circa 3 ore, aprox. 280 km.

Histria – parte din salba de cetăți a Dobrogei

Articolul meu se referă la Histria, dar dacă plănuiți o expediție istorică prin Dobrogea, sunt mai multe cetăți pe care vi le recomand spre vizitare:

  • Enisala (foto dreapta) – poate cel mai bine restaurată dintre toate;
  • Argamum, situată tot pe malul lagunei Razelm, impresionantă ca suprafață, dar foarte puțin pusă în valoare;
  • Carsium (am descoperit pe câteva planșe din muzeul de la Histria că situl arheologic este mult mai mare decât îmi imaginam și de asemenea din mai multe epoci);
  • Capidava;
  • Adamclisi – Tropaeum Traiani (sigur îl știți de prin cărțile de istorie);
  • Callatis (Mangalia).

Am dat doar câteva exemple pe care le-am văzut și unde ai ce vedea și fotografia, pentru că Dobrogea este efectiv plină de vestigii istorice – castre romane, dave dacice, cetăți grecești, romane sau bizantine. Le voi enumera aici, lăsându-vă pe voi să vă documentați înainte de a merge la ele (ca de obicei, aplicația Drumul Cetăților vă poate fi de mare ajutor, o puteți descărca din Google Play sau din iTunes, în funcție de ce sistemul de operare al smartphone-ului dvs.). Așadar, Arrubium (Măcin), Dinogeția, Noviodunum (Isaccea), Aegyssus (Tulcea), Halmyris (Murighiol), Ibidum (o să o găsiți cu multe nume – Ibida, Lybida – Slava Rusă – aici drumul era rupt pe vremuri) și lista poate continua cu ușurință. 

În încheiere, vă propun un film simpatic despre trei cetăți dobrogene: Histria, Enisala și Noviodunum, găsit întâmplător pe YouTube.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *