Cand am inceput sa umblu prin tara cu concertele, Moldova domina, in special Bucovina, unde am cantat de 11 ori in 3 ani. tocmai de aceea, intotdeauna ajung in zona cu placere si chiar daca tre’ sa “vin cu bani de-acasa”.

Am ajuns cu Alex la Iasi destul de tarziu, pe la ora 19:00, din cauza de plecat tarziu din Bucuresti si ceata de pe campurile patriei. Plus chelneri mai lenesi ca de obicei la Roman, unde am oprit sa mancam. Phoenix Tea Coffee and Spices este o locatie tare draguta, foarte curatica si daca aveti drum, nu o ocoliti, ca locul e foarte ok. Lume nu foarte multa (eram la concurenta cu Mircea Vintila si Stefan Hrusca, deh!), dar multi prieteni, deci am cantat ce ne-a poftit si le-a poftit inima. Alex a rupt 3 la-uri, astfel ca in partea a 2-a a luat chitara lui Cosmin. Am ascultat pentru prima oara “Bocitorul” lui Cosmin (asculta piesa mai jos), care mi-a placut teribil de mult. De altfel, piesele lui Cosmin in general au texte cu mesaje foarte puternice si foarte bine gandite, va recomand sa le ascultati.

La Humor a fost un concert special din toate punctele de vedere. In primul rand, a fost superb ca nu s-a fumat, ceea ce pentru noi, cei care “dam din gura” pe scena e extrem de important. Cum imi place mie sa spun, fiecare tigara fumata in sala unde cant inseamna o strofa mai putin. Dar am povestit deja ca Sorin nu face concertele ca toata lumea, deci discutia nu isi are sensul.

De Suceava mi-era dor. De fapt, mi-era dor de Suceava pe care o stiam eu. Ultima oara cand am cantat aici, cu Liviu Nechita, n-a iesit ce trebuia. Acum insa am avut parte de publicul ala dupa care ma topesc, cu oameni care stiau versuri (cele 3 fete care stiau Poem cu cai sa dea un semn, tre’ sa le multumesc personal!) si care s-au simtit bine alaturi de noi (altfel nu cantam aproape 3 ore). In plus, au fost multi prieteni alaturi de noi – Mihai Boicu, Ionut Mateiciuc, Andrei Cicioc (Icarus), Cornel Angelescu, Bogdan Besliu – Mihai si Andrei au si cantat – astfel ca nu cred ca e cineva care a fost nemultumit de concert.

Cele 3 concerte ne-au convins ca: 1) piesa Doar 4 anotimpuri e una pe gustul publicului, deci nu e intamplator ca noua ne place mult; 2) Cosmin e un tip misto atat pe scena, cat si in afara lui; 3) muzica folk rezista pentru ca peste tot exista oameni misto (detalii aici).

Duminica dimineata, dupa aprovizionarea de rigoare cu mere de la Bunesti (intre Suceava si Falticeni) am pornit catre Ardeal. Voi reveni cu partea a 2-a a povestii.

Luna decembrie aduce multe concerte de muzica folk – daca vreti sa le aflati, urmariti “concertele saptamanii in curs” pe ForeverFolk. Si nici eu nu fac exceptie de la multitudinea de evenimente tip “om si chitara”. Deja in decembrie am cantat la Medias, la metrou si la impodobirea teatrului la Masca. Acum a venit momentul sa plec din nou intr-un mic turneu prin tara, alaturi de Alex Nichita si vioara lui fermecata. Partea buna: sunt orase foarte dragi mie si sa va spun de ce.

Iasi-ul e un oras special – ani de zile, nu stiam unde e pe harta, apoi intr-un an mi-am facut suficienti prieteni incat sa nu ma intereseze ca de cele mai multe ori am venit “cu bani de acasa” doar pentru a canta la Iasi. De aceasta data, totul e nou la concertul din Iasi, de joi, 15 decembrie. Locatia: Phoenix Tea Coffee and Spices (Piata Unirii nr 2). Compania: cant alaturi de Cosmin Vaman, unul din cei mai talentati tineri folkisti la ora actuala, premiant la Ploiesti, Calarasi, Braila sau Medias (lumea zice ca e mai talentat ca mine, dar eu am norocul de a fi mai frumos, deci se compenseaza!!).

Gura Humorului inseamna o reduta de folk. Un exemplu ca un oras mic poate gazdui atat de mult folk. Unul din oamenii care au dat folkului si comunitatii lui mai mult decat vor primi vreodata, pe numele lui Sorin Poclitaru. Un loc cu un public dornic de folk si darnic cu cei care il canta. Acolo au fost “Intamplari in orasul cu oameni“, FolkLung 1 si 2, Folk din pana mea!. Asa ca vineri seara, in 16 ale lui decembrie, ne vedem in La Bomba, cu colinde, cu piesulici simpatice, cu Alex si Cosmin, plus subsemnatul.

Suceava e primul oras (in afara Bucuresti-ului) unde am sustinut un concert de unul singur, doar eu si chitara mea. Se intampla La Fierarie, in 2008. Nu stiam pe nimeni acolo si nimeni nu ma stia. Dar a fost pentru prima oara cand am crezut despre mine ca s-ar putea sa fie ceva de artist in mine, pentru ca am reusit sa “conduc” o sala initial pasiva, spre usor interesata, pentru a ne desparti cu bis-uri! Chiar daca de aceasta data ne vedem la Club V, pe 17 decembrie, toti 3 vom incerca sa va oferim o seara macar interesanta, daca nu agreabila.

Detalii despre cele 3 concerte gasiti aici

Alba Iulia e cea mai noua locatie aparuta in lista de turneu. Iar aici motivele sunt covarsitoare de-a dreptul. “Ziua de maine” 2007 a fost primul festival unde am cantat in recital. Apoi am mai fost de 3 ori, 2008, 2010, 2011. La ultima editie, am adus langa mine si 12 bloggeri acreditati care au facut minuni. Iar pe 19 decembrie, la Alba Mall, eu si Alex mai tragem “o dubla”, la Festivalul Iernii.

Asadar, va astept la, probabil, ultimele 4 concerte ale anului 2011.

Asa cum spuneam intr-un tweet, decembrie va fi o luna foarte agitata, muzical si nu numai. Iata programul concertelor pe luna decembrie, urmand ca daca mai apare ceva, sa va anunt:

• 2 decembrie: concert in studio la Radio Ring Medias, la emisiunea lui Mircea Hodarnau – inauguram sezonul de colindat;
• 3 decembrie: recital in cadrul Festivalului Medias – Cetate Seculara, Medias (apropos, doar azi si maine va mai puteti inscrie);
• 10 decembrie: recital la metrou ca parte din Masca-show – peronul statiei de metrou Piata Unirii 1;
• 11 decembrie: teatrul Masca, impodobirea bradului la Masca;
• 15 decembrie: Phoenix Tea Coffee and Spices, Iasi, alaturi de Cosmin Vaman;
• 16 decembrie: Pizzeria La Bomba, Gura Humorului, alaturi de Cosmin Vaman, in cadrul festivalului FolkLung;
• 17 decembrie: Club V, Suceava, alaturi de Cosmin Vaman, in cadrul festivalului FolkLung.

Asadar, cant si in week-end in Bucuresti pentru cei care se plangeau ca nu pot ajunge in cursul saptamanii, cant si la Iasi, Suceava,  Gura Humorului, Medias, deschidem sezonul de colinde inca de la inceputul lunii. Eu zic ca avem concerte pe toate gusturile si dupa toate posibilitatile, voi canta si singur, si cu baietii din Folk Band Imperfect.

Daca veniti la concerte si nu ne-am cunoscut personal, nu ezitati sa veniti sa ne trageti de mana “just to say hi!”. Ne mai cunoastem, mai schimbam o parere, stam la o apa plata sau un sirop de tuse.

La cantari inainte!

Am si eu cateva idei fixe in ceea ce priveste locuri in care tin musai sa merg sa cant, chiar daca nu exista un public de folk constant, chiar daca ies in pierdere financiar vorbind si tot asa.

Unul din aceste locuri este Iasi-ul. Pana in 2005 parca, nici nu stiam unde este Iasi pe harta. Never been there, nu cunosteam pe nimeni, ce mai, total eclipse of the heart. Dar din momentul ala, parca a fost un declick. Acum am vreo 9-10 prieteni care toti vor sa ma vada cand ajung in Iasi (cu concert sau nu), vara-mea s-a casatorit in Iasi, am lucrat cu doamna Carmen Hura de la Institutul de Sanatate Publica Iasi si tot asa.

Astfel ca, pe baza ambitiei mele personale si cu sprijinul Mojo Bar din Iasi, duminica, 28 noiembrie, incepand cu ora 20.00, voi canta acolo. Data trecuta m-am simtit extrem de bine in Mojo deci nu puteam rata ocazia sa merg tot la ei.

Afisul e mai jos. Biletul va costa, probabil, 10 lei. Va astept cu drag pe voi, cei ce ascultati folk.

Daca octombrie a fost relativ linistita, se pare ca noiembrie va fi o luna agitata din punctul de vedere al concertelor.

2 noiembrie: concert Marius Matache&Puiu Cretu in e-Varza Bucuresti; invitatul nostru va fi Radu Tudoroiu, percutionistul meu din Folk Band Imperfect.

12-14 noiembrie: particip, in recital si in juriu, la Festivalul-Concurs “Ziua de Maine” de la Alba Iulia, asa ca daca sunteti prin zona, va astept sa schimbam 3 cuvinte inainte sau dupa fiecare seara de festival.

28 noiembrie: concert Marius Matache in Club Mojo din Iasi

In afara de cele mentionate mai sus, mai sunt ceva discutii pentru alte cateva date, tot in noiembrie. Poate in Bucuresti, poate in Constanta, poate la Galati. Cine stie, vom vedea. Ramaneti pe fir.

Ei, dragii mosului, am fost si in primul meu mini-turneu. A fost mai mult un test pentru mine personal, sa vad daca pot. Sa vad daca sunt capabil sa cant 3 zile la rand, in 3 orase diferite, in fata unor audiente diferite. Sa vad daca pot “misca masele”. Orasele unde urma sa cant – Suceava, Iasi si Focsani.

Turneul a inceput cam prost. Masina a facut figuri chiar inainte de plecare, chiar ma pregateam sa ma duc la universitate sa o schimb cu Nissan-ul. Paradoxal, s-a simtit vizata de schimbare si a revenit la sentimente mai bune, incepand sa mearga. Pe principiul “fie ce-o fi”, am plecat spre Galati, trebuia sa rezolv cate ceva si acolo.

Dorinta de a filma pe Prut a mers la fel de prost…era o ceata de o taiai cu cutitul. Asa ca am purces catre Suceava, via Vaslui – Negresti – Roman. Ajuns la Suceava, cazat la Continental, chiar lenevit un pic, apoi cu arme, bagaje si emotii la locul faptei.

La Fierarie e un loc primitor in orice moment si in orice anotimp. Oamenii de acolo sunt atat de simpatici ca nu conteaza ca unii sunt patroni, altii barmani si altii clienti. Acolo pur si simplu te apuci de cantat si te opresti dupa 2 ore. Si am cantat de toate, am glumit, am povestit cu oamenii din pub, care a fost chiar plin, desi la 8 eram doar eu si Alin (patronul). Revazut unii prieteni, dus dorul altora, cantat, simtit tare bine. Revazut Micu (colegul meu de generala si liceu, cu care ma cunosc de mai bine de 20 de ani) – habar nu aveam ca ne aflam amandoi acolo in acelasi timp – el cu munca, eu cu cantatul.

Dimineata a insemnat revederea cu un om cu care ma mandresc ca il cunosc si care stie despre Bucovina cat un muzeu de istorie. Si am cantat si acolo, ca ar fi fost pacat sa nu, doar asta a fost prima punte dintre noi. Vestea buna – ma intorc la Suceava in ianuarie.

Drumul spre Iasi a fost frumos pentru ca a fost prima oara cand l-am facut ziua. M-am oprit undeva dupa Falticeni sa iau mere – mere din acelea cu gust chiar de mere si pentru care am platit pe 4 kg cam cat pe unul in supermarketurile din Bucuresti. Iar omul care mi le-a vandut mi-a adus aminte ca OAMENII nu vor disparea niciodata.

La Iasi, tras tot la Moldotur, un loc tare simpatic. Concertul de la Mojo a debutat cam prost datorita unei neconcordante intre ce stiam eu si ce au anuntat ei. Dar, cu putina bunavointa, s-a rezolvat. Pana la concert, un ceai tare bun in Casa de Cultura cu Adinutza cea zambareatza, apoi pregatirea de concert. Concertul asa cum mi-as dori sa fie orice concert al meu. Am cantat cam o ora si jumatate numai piesele mele, mai noi mai vechi, mai vesele sau mai triste. La concert, multi prieteni – Alexa si o gasca foarte simpatica, Adriana – constanteanca ce studiaza in Iasi – si al ei prieten cu nume celebru (Elvis), Adinutza si prietenul ei Vlad (la ce mare e Siretul, ma mir ca stiu atat de multi oameni de acolo), Dragos (corespondentul ForeverFolk si redactor la www.altiasi.ro) si prietena lui, prietenul meu rocker Bogdan, plus cativa oameni aflati la prima experienta cu un concert al meu. Sper ca s-au simtit macar la fel de bine ca mine. Deja mi-e dor de Iasi. Poate ne vedem la lansare, in primavara.

Si la Iasi am avut de vizitat niste oameni dragi – oameni care, desi ma vad o data pe an si cu care am colaborat conjunctural, se bucura atat de mult cand ma vad si cu care mi-e tare drag sa stau la povesti.

E, dar calatorului ii sade bine cu drumul si iata-ma pe drum spre Focsani. Teatrul din Focsani a fost o revelatie pentru mine. O sala impecabila unde m-as duce si pe jos sa cant, un sunet excelent si o echipa organizatoare formata din doi oameni mari cu inimi mari (Teo si Fane), inconjurati de o “droaie de copii” in mijlocul carora m-am simtit in elementul meu. Am cantat primul, dar m-am simtit regeste pe scena, iar cei din sala m-au ascultat si m-au incurajat extrem  de cald desi majoritatea ma vedeau pentru prima oara. Daca n-ar fi fost ceata ce se asternuse si care m-a insotit de la Roman pana la Buzau, as fi mai stat alaturi de gasca de copii cu ochi in care sclipeau caldura si prietenia.

Concluzie dupa turneu? Abia astept sa plec din nou, sper ca in ianuarie sa ne vedem si in Ardeal, pentru ca exista oameni dragi si acolo. Iar cand vad oamenii zambind, simt ca scopul meu a fost atins.