Colegul si prietenul Chinezu a dat global (ca doar suntem in epoca globalizarii) o leapsa pe sufletul meu: 5 melodii care mi-au marcat viata. Desi sunt dator la Alex si la Vlad Dulea cu leapsa cu seriale, am preferat sa o completez pe aceasta cu muzica, unde sunt mult mai avizat si mai pasionat.

Greu daca nu imposibil sa aleg DOAR 5 MELODII. Imi plac spre nebunie peste o suta de piese. As fi ales cate 5 piese pentru cei 5 artisti carora eu personal le dau mai multe stele decat celorlalti. Dar, daca asa e leapsa, sa prestam.

1. Dire Straits – Money for nothing. Numai de la Dire Straits as putea alege 5 piese care mi-au marcat viata…sau poate chiar numai de pe albumul Brothers in arms, primul pe care l-am ascultat, undeva in 1991-1992. Plus ca piesa il are ca invitat si pe Sting. Si asa facem trecerea spre piesa nr. 2. Mark Knopfler este artistul pe care mi-am dorit sa il vad din copilarie. Pentru Money for Nothing, Brothers in arms, Where do you think you’re going, Why worry, Sultans of swing, Walk of life si inca vreo 4396 de alte piese. Pentru ca a fost si ramane ALTFEL pentru mine.

2. Sting – Shape of my heart. Sting e Sting, genial cu Police, magnific in cariera solo. Shape of my heart ma scoate din orice stare, cat de proasta ar fi ea. Iar versiunea asta de “sufragerie” este absolut genetic de geniala, daca ma pot exprima in halul asta. Vazut live la Bucuresti.

3. Peter Gabriel – Blood of Eden. Peter Gabriel face parte din categoria oamenilor speciali din mai multe motive. Era suficient de bogat si fara sa cante, dar totusi a muncit serios. Si-a castigat cinstit banii, dar totusi a ales sa nu ii cheltuie singur, sprijinind Amnesty International din toate puterile. Plus ca geniul muzical e mai mult decat evident, showul exceptional, plus instrumentisti ca Tony Levin (King Crimson). Si aici probleme in a alege piesa: dilema intre Blood of Eden, Red Rain, Solsbury Hill, Here Comes the Flood si Biko. Am mers pe prima optiune. Vazut live, Locarno (Elvetia).

4. Eric Clapton – Tears in heaven. La Clapton as fi spus initial Layla. Ceea ce era super. Dar care din versiuni? originalul sau versiunea unplugged, ambele geniale. Clapton e genial si cand canta piesele altora – Cocaine, Knockin’ on heaven’s door sau chiar Over the rainbow. Ce sa spun de Change the world, River of tears, de piesele electric blues, soul sau rock. Daca nu se aliniaza planetele, il vad pe 11 iunie la Bucuresti.

5. Pink Floyd – Another brick in the wall. Si aici dileme uriase: sa pui balada (Wish you’re here), de altfel o piesa geniala (am cam abuzat de cuvantul asta, dar nu se poate altfel), e o blasfemie la o trupa ca Pink Floyd. Daca vreti sa intelegeti fenomenul Pink Floyd, incepeti cu Live at the Pompeii. Sa vorbim de Shine on your crazy diamond? Welcome to the machine? Comfortably numb e o piesa pe care daca o aud dimineata, o fredonez toata ziua. Dar Another brick in the wall e mai mult decat o melodie. E o mod de a gandi al unei generatii. Daca nu ati vazut filmul “The Wall”, e cazul sa il vedeti. Iar clipul pe care vi-l prezint e chiar parte din film.

Leapsa asta nu o dau nominal, sa o ia cine crede ca viata fara muzica nu exista.

Fratilor, mai ales voi cei care va credeti mari chitaristi, uitati-va, minunati-va si lasati-va )) Copilul asta canta orice…de la Bach la Sting si de la U2 la Westlife.