Fiind baiet, maidanul il bateam, ca paduri mai rar prin Slobozia, dar terenuri virane, blocuri in constructie, curtile scolilor, erau toate domeniul princiar al subsemnatului si colegilor de generatie. Unde incingeam partide nesfarsite de fotbal, campionate de tuberman sau pur si simplu haladuiala pe coclauri cat e ziua de lunga.
Aferente tuturor acestora erau vanataile si juliturile iminente, pentru ca n-aveam parte de gazon tuns marunt sau de vreun nisip fin, astfel ca orice contact cu bitumul, pamantul ars al Baraganului sau pietrisul strazilor in devenire se solda cu pagube in integritatea genunchilor, coatelor sau, mai rau, fetei. Plus un cap spart cand m-am bagat sub un buldoexcavator dupa o minge si nu l-am tinut “la cutie” cat trebuia 
)). Sa va povestesc si de buza sparta jucand fotbal pe holul apartamentului si nu am putut evita “din glezna” o lada de pantofi?
Doar ca toate astea sunt amintiri, placute sau nu, pentru ca unele “semne de bune purtare” ar ramas pentru totdeauna. Pentru ca pe-atunci nu exista nici acid hialuronic, nici Bionect, nici alte minuni de salvat situatia, ci doar apa rece sau, cel mult vreun pansament. Pentru ca vremurile se schimba, dar amintirile raman, DreamTeamRO va propune o leapsa in masa intitulata “Julituri si zgarieturi cand eram in pantaloni scurti”. Adica va provocam sa povestiti amintirile voastre cu julituri capatate pe terenurile de fotbal si maidanele patriei, asta presupunand ca nu faceti parte din generatia counter-strike, care a vazut prastie doar la Muzeul Tehnic sub titulatura “veche arma alba, sec. I d.Ch.”. Bine, stiu, sunt idiot sa cred ca unul care n-a vazut prastie in realitate se duce la muzeu.
Ca orice campanie care se respecta, aveti si un concurs pe facebook la care puteti participa. Si desi e o leapsa neparticularizata, deci o poate prelua oricine, astept o reactie de la #echipabloggerilor, ca li se potriveste bine subiectul Drept e ca si Alex Tunaru se implica de multe ori in asa ceva, dar el e cauza, nu efect ))) (Cismaru stieeeeeeeeee 
).
Deci, povestiti-ne ce semne de buna purtare ati fi pierdut daca in copilaria voastra exista Bionect. Si ca sa inchei apoteotic, va invit (ca un chimist ce sunt) sa il cunoasteti pe cel despre care auziti atat de des prin reclame: acidul hialuronic.
Aceasta este o campanie realizata impreuna cu DreamTeamRO.
9 Comments on "Tu ai semne de buna purtare din copilarie?"
maaaa, am scris un subiect, relativ, pe tema asta .. fix azi … gand la gand … http://www.ciulea.ro/tentatiile-copilariei/
@Dan – parca ne-am vorbit
))
V-a?i vorbit ca s? m? face?i melancolic?.V-a cam reu?it,dar v? iert de data aceasta.
)
V-ati vorbit ca sa ma faceti melancolica..v-a cam reusit ce-i drept,dar va iert ca va cunosc.
)
Ghici ce mi-am achizitionat in practica, de la Polovragi? Prastie frate… Dar in afara de mine nu prea stia sa o foloseasca nimeni.. la un moment dat mergeam cu ea agatata de gat si ii ziceam colier rustic
))
Trackbacks for this post