proiect dacă mâine invitații

Unde dispar fanii?

proiect dacă mâine invitații

Invitații la concerte

01/10/2018 Comments (0) Noutati

Toamnă cu whiskey și muzici

Era primul weekend în care nu aveam nimic de făcut, în care nu plecam nicăieri, primul weekend de relaxare din ultimul weekend de vară prelungită (septembrie a cam fost o vară târzie în ultimii ani). Iată, îmi ziceam, un weekend de mers cu bicicleta, lenevit la vreun serial sau pur și simplu legumicultură (vegetat fără să faci nimic, ceva apropiat de o plantă decorativă).

Hai că pare patetic sau imposibil pentru unul ca mine (pentru cine mă cunoaște, știe că am baterii de schimb mereu) să stea degeaba așa că văzând că la Jameson Urban Taste sunt și băieții de la byron (aproape sigur trupa mea favorită din ultimii zece ani), zic că merg să îi văd, mai ales că de locul de desfășurare – Verde Stop Arena (fostă Zone Arena) – mă leagă multe concerte simpatice și amintiri dragi (Bob Dylan, Aerosmith etc.). Plus că aveam ocazia să îi văd și pe cei de la Firma, pe care, trebuie să recunosc, nu îi văzusem niciodată live. Promit să îi studiez mai atent în perioada următoare, mi s-au părut foarte interesanți.

Doar că, așa cum mă știți, mi s-a părut ciudat să mă duc ca simplu spectator – și am aplicat (săr’na, Simona!) la jobul de ajutor de Jameson Brand Ambasador, ocupat de Luci Dobra, cu care mă puteți vedea în poza alăturată. El muncind, eu luând notițe, normal, ca orice învățăcel studios (ce să fac, once a student, always a student!). Și îi scotea la lecție pe cei care veneau să deguște unul din cele trei tipuri de Jameson – Irish Whiskey, Caskmates, Black Barrel – după ce le explica, în prealabil caracteristicile fiecăruia. Apoi făceam schimb de locuri – eu îi premiam pe cei care ghiceau cel puțin unul din tipuri cu o piesă la alegerea lor – dacă o și știam, era perfect (hihihi!). Dacă vă recunoașteți în poza din stânga, dați un like la pagina mea, zău că ați fost simpatici.

Apropo, să știți că experiența ne-a demonstrat că fanii mei sunt cam bețivi, că nu doar că știau piesele mele, dar se lipeau instant și de sortimentele potrivite. Așa că dacă vedeți multe poze la ai mei, să știți că eu îi iubesc așa cum sunt, că și ei mă suportă așa cum sunt, mai dintr-o bucată. Dar și Luci e fenomenal, doar se uita la pahar și știa ce tip de whiskey este, plus accentul acela molcom, de ardelean, spunând poveștile cu butoaie arse pe interior sau care au stocat, în prealabil, bere stout.

S-au gândit oamenii de la Jameson la toate (de ex., în materie de artă culinară am descoperit Cuban Food Truck, îndopându-mă cu ceva sandwich talia mea, conținând porc jumulit – traducerea mea pentru pulled pork – și o groază de alte chestii de crescut în diametru), mai puțin la un vânt rebel ce, pe la 8 seara, a început să își facă de cap. Partea bună a fost că majoritatea fanilor au rezistat cu brio (ok, și cu un Black Barrell ca aport termic! – nu știți ce e Black Barrell? Documentare, copii, documentare!). Și zău că n-am fost puțini când am strigat Bis! la byron, pentru a-i da ocazia lui Dan să fie folkist un pic (inside joke – Dan Byron și chitara), pentru ca mai apoi, alături de Sergiu, Danuț și restul găștii să fie un pic…Cu capul în nori. Ca mai jos, așa… Doamne, ce îmi place piesa asta!

Apropo de byron, duminică, 7 octombrie, prietenii mei din Humor (deloc puțini, știu!) îi pot vedea la Casa de Cultură, în cadrul Festivalului Toamnă la Voroneț. Noi ne vedem miercuri la Gastronomika, în București, apoi la Iași (18 octombrie, Legend Pub) și Târgu Neamț (19 octombrie, Belvedere).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *