20 de ani de carieră. WOW! Hai, băi, Make, chiar așa mult a trecut de la concertul de la Big Mamou din 2004? Încă nu, pe 8 aprilie 2024 se împlinesc, deci mai e. Dar nu foarte mult, plus că, fiind un an așa important, și ideile și planurile mele sunt pe măsură. Iar planurile au nevoie de susținere, așa că dacă sunteți un posibil partener, citiți ce am de gând să fac, poate vreți să puneți umărul.

Nici nu mi-a trecut prin cap când am ajuns din greșeală în Big Mamou (am mai spus povestea, voiam să ajungem la un concert Gil Dobrică în Oldies Pub, care fusese cu o zi înainte) că ziua îmi va schimba viața. Întâlnirea cu Terry Lee Burns, 2 piese la open mic, apoi primul concert stabilit. 8 aprilie 2004, în deschiderea a două trupe de rock (Keta și Nexus, care nu cred că mai există vreuna la ora actuală), cele 7 piese cântate (Zmeul, Dacă toate, La piață, Cât de mult ale mele, plus Amintire cu haiduci, Iluzia unei insule, Vom fi iarăși ce-am fost dar nu mai mult decât atât de la Vali Sterian).

În cel mai sintetic mod cu putință, 4 albume (HOINAR prin Piața Matache, Alchimie, Ninsorium, Experimental), câteva sute de concerte în varii formule, crowdfunding pentru Alchimie, Patreon, proiecte în școli, distribuție digitală, imnul naționalei de rugby, zeci de mii de oameni întâlniți și mâini strânse, vreo 2700 de oameni care au un album Marius Matache acasă (din cele 3600 editate), mii de articole pe mariusmatache.ro și ForeverFolk.com despre muzica mea, zeci de mii de postări pe social media despre muzica mea (ale mele și ale altora).

Sigur, destule dezamăgiri, multă muncă, mult mai multe speranțe și așteptări decât confirmări, uși la care am bătut, uși la care n-a răspuns nimeni sau care mi-au fost trântite în nas. Viața nu e dreaptă și industria muzicală cu atât mai puțin. Oameni alături de care am crescut, alții de la care doar am învățat, oameni care m-au susținut necondiționat și oameni care doar au profitat de mâinile întinse. Sunt sigur că am dezamăgit și eu unii oameni, de ei cei care poate aveau anumite așteptări îmi pare cel mai rău, nu mi-am dorit asta. Nu am încercat niciodată să par altceva decât sunt și nu mi-am dorit decât să fiu tratat corect, nu preferențial. Nu am mize personale, știu să lupt pentru binele comun, pun umărul pentru cauzele în care cred și nu ezit să spun adevăruri, chiar dacă deranjează.

Planuri pentru 20 de ani de carieră

Nici mai mult nici mai puțin de 2 albume în lucru și o carte de terminat. Turneu național cu 20 de spectacole (probabil în 19 orașe). Un turneu cu o componentă puternică de sprijinire a tinerilor, pe de-o parte artiști tineri pe care să îi iau cu mine în turneu, cât și elevi și studenți din liceele și universitățile din orașele unde voi ajunge și unde vreau să țin prezentări care să le dea curaj să își îndeplinească visurile. Plus o mână de ajutor, cu sprijinul unor oameni dragi, către cei care au nevoie.

Da, am început discuțiile cu mai mulți oameni cu care am colaborat de-a lungul anilor și pe care i-am rugat să îmi fie alături la ceas aniversar. M-aș bucura să mai găsesc și alții, mai mulți Oameni, mai mult Bine. Dați-mi 15 minute să vă povestesc visul meu și poate vă voi câștiga încrederea să veniți alături de noi. De ce spun noi? Pentru că nu sunt singur. Tot ce s-a strâns pe Patreon, din donațiile de 3,5% din impozit, toate merg către anul 2024.

Cei 20 de ani se datorează oamenilor care au mers alături de mine – unii umăr la umăr, alții imediat în spatele meu, alții mai la distanță. Dar am construit împreună tot ce vedeți în jur, tot ce am menționat în fugă mai sus. Muzica mea vi se datorează vouă, celor ce ați crezut în mine!