Îmi spun colegii de la Kooperativa 2.0. că au în teste niște căști de la Bose și dacă vreau să le încerc și eu, gândindu-se că 1) sunt muzician și 2) ascult muzică toată ziua. Le-am luat frumos și vreo două zile am stat cu ele pe urechi, cu muzichiile mele – ba un Judas, ba noua piesă Metallica, ba noul single Peter Gabriel, ba noul album Sting. Simplu și la obiect, direct de pe iPhone, prin bluetooth, nu fire, nu încurcături, tot să stai și să lucrezi la salvarea cormoranilor. Partea de atenuare a sunetului înconjurător e fabuloasă, efectiv ești izolat de tot ce e în jur, nu mai auzi nimic, te trezești vorbind foarte tare, pentru că nu auzi nimic din ce spui sau se vorbește cu tine. Ești tu și muzica și nimic altceva, am pus un Alifantis și ale sale Cântece de șemineu și am adormit instant.
Pe de altă parte, o știam pe Oana sinistrată în casă datorită piciorului operat și având o gașcă de tip Dorel la geam zilnic, ocupați cu anveloparea blocului. Traumă prin care am trecut și eu recent, doar că eu nu stăteam toată ziua acasă, pentru a fi forțat să îi ascult. Așa că i le-am pasat și ei câteva zile, să se bucure de muzică și liniște, iar recenzia ei o găsiți în ceea ce urmează, ca guest post.
Cand te vezi in postura de a sta in casa pentru cateva zile, iti faci o lista: ce filme, ce muzici, ce carti, ce seriale. Eventual, ce mai ai de scris, câte ore de somn ai de recuperat, detalii din astea mărunte. Cam asa a fost si in cazul meu, doar ca in toata listo-mania mea a lipsit elementul-supriza: faptul ca fix la început de Septembrie oamenii care se ocupa de reabilitarea blocului vor lucra pe partea unde am eu garsoniera. Ceea ce rezulta din asta e simplu: trezitul zilnic la 7:30-8 maxim, cu zgomot de bormasini, filme văzute cu înjurături si țipete pe fundal, cărțile au ramas intr-un colț pentru orele 12-13 (cand stimabilii aveau pauza) sau pentru seara.
In toata micro-drama mea personală, colegul Make s-a gândit sa imi facă o surpriza tare misto. Cum avea o pereche de casti in teste, mi le-a pasat mie. Am zis da mai mult cu juma de gura, si eu tot cu căștile in urechi stăteam toata ziua dar nu reușeam sa scap de fundalul bormașinilor. Căștile, pe numele lor Bose QuietComfort 35 wireless headphones.
Casti de care m-am îndrăgostit iremediabil, le-am pus pe lista de Craciun si mi-au demonstrat ca exista oameni care cauta sa își imbunătățească in permanenta produsele, tocmai pentru a construi experiențe inedite. Stiti cum e experiența cu căștile astea? Le pui pe urechi, le conectezi wireless la telefon, activezi setarea care anulează zgomotul înconjurator si te trezești intr-o bula muzicală. Efectiv, rămâi tu, cu lumea aia desenata de sunete, fara niciun fel de interferente. E o experiența extrem de misto, mi-ar fi placut sa pot dansa zilele astea ca sa ma bucur de cum se simțeau toate sunetele (si credeți-ma ca am ascultat de la muzica clasica la world music, cu treceri prin gipsy punk si dub’n’step). Tehnologia, patenta de cei de la Bose si pentru care au lucrat câțiva ani buni se numeste Acoustic Noise Cancelling.
Nota: nu e indicat sa ieșiți din casa si sa activati setarea asta. Nu de alta, dar riscați vreun accident si nu e tocmai ceea ce își propun cei de la Bose. Eu am ieșit din casa cu ele la nivel normal, si oricum pot sa va spun ca sunt foarte eficiente: se aud bine, camufleaza oricum destul de tare zgomotul ambiental, dar fara a va rupe total de lumea înconjurătoare, si puteți asculta muzica la maxim in metrou, ea nu ajunge la vecini (am testat si asta 🙂 ).
Un alt avantaj major al căștilor este faptul ca sunt wireless. Adică scapi de fire agățate de genți, fermoare, încurcat in ele cand ai de mânuit si un portofel si o carja si tot felul de detalii care par minore dar care mi s-au parut a fi fix detaliul care făcea diferența. Se pot conecta cu telefonul fie prin Bluetooth, fie prin NFC, au o aplicație dedicată atât in AppStore cat si in Google Play, e atât de usor de folosit ca eu am reusit din prima sa imi setez căștile asa cum doream – si credeți-ma pe cuvânt ca sunt un om extrem de atehnic si anti-talent in chestiuni din astea de țin de aplicații, chestii electrice, gadgeturi. Eu le-am testat atât pe IPhone, cat si pe telefonul meu LG. Aplicațiile sunt aproape la fel, setările se fac rapid.
Cea mai distractivă exprienta: vorbitul la telefon cu aceste casti. Microfonul e integrat in ele, poti raspunde direct de pe casca dreapta, ba chiar iti spune înainte cine te suna o doamna cu voce suavă si cu puternic accent de engleza americană. Cică se aude foarte bine pe cealaltă parte a căștilor, e distractiv sa vezi fetele oamenilor din parc cand tu te plimbi si pare ca vorbesti singur 🙂
Cea mai inedită experiența: gătitul cu casti pe urechi. Intr-una din zile, cum domnii responsabili de reabilitarea blocului lucrau fix la balconul de langa bucătăria mea am decis ca e cea mai inspirata idee e sa gătesc pe muzica. A fost misto, telefonul a ramas in camera la încărcat, eu m-am plimbat prin bucatarie liniștita cu albumul Otherside in urechi, fara grija firelor si ajustand doar pe alocuri sonorul (tot casca dreapta te ajuta cu șmecheria asta). A fost, by far, una din cele mai misto expriente de gatit, prin urmare in loc de o ciorba si atât, am ajuns la o ciorba, friptura la cuptor, o tocănița de legume cu năut si ceva dovlecei gratinati. Probabil căștile astea sunt o șansa sa ajung sa gătesc mai des si mai responsabil, ca tot imi propun asta de ceva timp. A durat aproape 3 ore distracția asta (cu tot cu spălat de vase) si nici nu le-am simtit cand au trecut.
De fapt, le-am simtit un pic fizic – aici e singurul downside al căștilor – ca ma cam durea căpățâna de la ele. Căștile au vreo 350 de grame, ceea ce le face nu tocmai confortabile la purtat îndelungat. Bine, probabil ca rar o sa stai cu căștile mai mult de 4 ore pe cap, deci e un dezavantaj minor as spune. Compensat in schimb din plin de viata bateriei :)) eu le-am primit încărcate 100%. Dupa ca mi-am terminat bateria de la IPhone intr-o zi de umblat prin oraș pe la medici, o plimbare in parc si o sesiune de cumpăraturi casnice, si inca juma de baterie de la LG, căștile aveau bateria 70%. De altfel, producatorul primite o autonomie de pana la 20 de ore in wireless, si 40 de ore daca se folosește cablul de conexiune (acesta vine la pachet cu căștile).
Ca si design, eu am avut in teste varianta pe negru. Arata fain, chiar daca sunt destul de mari, nu iti fac capul ca al unui extrasterestru. Din perspectiva mea de om de un metru si un stilou, castile sunt gandite nu numai sa se auda bine, dar sa arate si bine atunci cand le porti, deci la capitolul aspect capata puncte plus, mai ales de la domnisoarele interesate sa arate fashion. Iar negrul se asorteaza cu orice 🙂
Daca vreti mai multe detalii tehnice le găsiți pe site-ul Bose. De achizițonat in Romania ele sunt disponibile pe site-ul All Audio (asta ca sa vadă Moș Craciun de unde sa le achiziționeze), eu le-am gasit si pe Amazon. Concluzie personala dupa ce am testat castile: sunt foarte faine, muzica fara fundal sonor se asculta mult mai bine (ba chiar cu ocazia asta am ascultat niste albume mai vechi ce le aveam stranse, si am putut sesiza niste chestii pe care nu le auzisem din calculator), si creaza o experienta foarte misto.
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
