Azi e o chestie cu stima de sine, cu mândria de a fi român și alte cele, pe care le-am remarcat în mai multe postări de facebook și bloguri. Dacă ne referim la mândria că și în România se poate, atunci Festivalul Enescu e sus de tot în topul motivelor pentru care eu, unul, sunt cotropit de mândrie patriotică. E unul din lucrurile acelea făcute bine, făcute ca la carte pe toate direcțiile, care debordează de profesionalism. Când revistele de specialitate titrează că festivalul de la Salzburg (orașul marelui Mozart) are un competitor în festivalul găzduit de București, treburile sunt clare.
Până acum, Festivalul Enescu și Concursul Internațional George Enescu mergeau în paralel, concursul fiind inclus în festival. Cea de-a 14-a ediție a Concursului Internațional George Enescu, ce are loc în perioada 6-27 septembrie 2014, este prima organizată separat, dar asta nu o face cu nimic mai puțin atractivă. Pe de-o parte, veți avea ocazia să cunoașteți unii din cei mai talentați tineri artiști ai muzicii clasice mondiale, 240 la număr, din 36 de țări și 5 continente.
Printre artiștii ce au concurat și au câștigat premii la Concursul Internațional George Enescu se numără Elisabeth Leonskaja (supranumită “ultima mare doamnă a școlii ruse”, colaboratoare apropiată a legendarului Sviatoslav Richter), Alexandru Tomescu, Remus Azoiței (singurul român angajat vreodată la Academia Regală din Londra, unde predă cursuri de vioară și absolvent de Julliard School din New York) sau Vlad Stănculeasa (concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Göteborg). Dar aș vrea să mă refer un pic la Alexandru Tomescu, pe care am avut ocazia să îl văd în cadrul Turneului Stradivarius 2014, alături de Eduard Kunz. Dincolo de virtuozitate și sensibilitate, ce m-a uimit la Alexandru Tomescu a fost permanenta legătură cu publicul, grijă pentru a educa și a explica actul artistic dincolo de simpla interpretare a partiturii. Apoi bis-urile de concert rock (chiar mai generoase aș adăuga), semn că scrobeala și eleganța muzicii clasice nu exclud aprecierea reciprocă. Nu în ultimul rând, deschiderea spectacolelor din turneu cu piesa de debut unui tânăr compozitor român (Gabriel Gîțan, 17 ani), un gest de mare generozitate și o șansă uriașă oferită. Și cum nu sunt mulți români care cântă pe un Stradivarius, vă invit să îl urmăriți pentru 2 minute vorbind despre Concursul Enescu.
Nu l-am ales întâmplător pe Alexandru Tomescu, pentru că el va susține concertul de deschidere a concursului, alături de un alt artist premiat la edițiile precedente, pianistul Amir Tebenikhin. Nu trebuie ratat nici recitalul extraordinar Jean-Claude Pennetier, unul din jurații concursului, care va concerta alături de pianista de origine română Mara Dorescu.
Dacă tot am vorbit de șanse acordate unor tineri artiști, aș adăuga valoarea premiilor acordate (peste 100.000 de euro) și master-class-urile cu muzicieni de talie mondială oferite laureaților concursului Enescu de către Academia de Muzică din Viena. Nu în ultimul rând, turneul pregătit de filarmonicile din România, prin intermediul căruia laureații vor concerta alături de orchestrele românești în mai multe orașe din țară.
Cele patru secțiuni de concurs sunt Vioară, Violoncel, Pian și Compoziție, iar probele de concurs vor avea loc la Ateneul Român și la Universitatea Națională de Muzică București. Galele finale, cu laureații, vor avea loc la Ateneul Român, alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu.
Pentru a rămâne în contact cu ce se întâmplă, urmăriți canalele Festivalului și Concursului Enescu: în premieră contul de Instagram, dar și cele de Facebook și Twitter, iar hashtag-ul oficial este #RomaniaConteaza.
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
