De la izbucnirea pandemiei de coronavirus, numărul de publicații științifice pe temă a crescut exponențial (la începutul lui aprilie existau deja peste 3.000 de lucrări pe tema COVID-10). Unele aspecte ce vizează scheme de tratament, simptomatologie, căi de transmisie a bolii sunt încă neclare.
Pentru că ibuprofenul e un medicament foarte utilizat în România, m-am gândit că informațiile de mai jos pot fi utile pentru multă lume, mai ales în această perioadă.
Ministrul francez al Sănătății a avertizat că ibuprofenul poate agrava boala covid-19. Există date științifice care să susțină aceasta afirmație?
Întrebările legate de siguranța utilizării ibuprofenului și a celorlalte antiinflamatorii nesteroidiene la pacienții infectați cu SARS-CoV-2 au apărut în urma unui articol publicat în revista The Lancet pe 11 martie, în care se emitea ipoteza că unele medicamente ar putea să crească riscul de infecție cu SARS-CoV-2. Cercetările au arătat că virusul pătrunde în celule prin legarea proteinei “spike” de enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2), care se găsește mai ales la nivel pulmonar și cardiac. Autorii studiului sugerau că utilizarea ibuprofenului ar putea crește numărul receptorilor de legare (ECA2), ceea ce ar putea crește susceptibilitatea pentru infecție a persoanelor care iau acest tratament. Experții medicali și-au exprimat nedumerirea legată de aceste avertismente, insistând asupra lipsei de dovezi care leagă ibuprofenul de evoluția mai severă a COVID-19. Alții însă au sugerat că AINS au un risc ipotetic de a favoriza pătrunderea virusului în celulele gazda, așa cum s-a observat la testele realizate pe animale, însă nu și la oameni.
Cu toate acestea, Dr. Rachel Graham, unul dintre cercetătorii care au descoperit modul de atașare celulară a coronavirusului, consideră că simplul fapt că un pacient are mai mulți receptori ECA2, nu înseamnă că are susceptibilitate mai mare pentru infecție.
În prezent atât toate instituțiile oficiale care au dreptul legal să facă recomandări asupra medicamentelor (de ex. Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Europeană a Medicamentelor, FDA) nu au făcut recomandări cu privire la neutilizarea antiinflamatoriilor nesteroidiene, ci recomandă automedicația, recomandă paracetamolul ca prima alegere pentru automedicația în cazul febrei în infecții suspecte Covid 19 și lasă la alegerea medicilor curanți opțiunea de a le folosi sau nu.
Prin urmare, consensul medical actual în privința tuturor medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene (inclusiv ibuprofenul) în legătură cu infecția Covid 19 este:
- se recomandă evitarea automedicarii cu antiinflamatorii nesteroidiene a pacienților cu febră sau/și simptome respiratorii sugestive pentru infecția Covid 19. Pentru tratamentul simptomatic al febrei în aceste cazuri se recomandă automedicarea cu paracetamol atunci când nu există contraindicații sau riscuri crescute de reacții adverse sau interacțiuni medicamentoase (conform prospectului);
- pentru tratamentul febrei în cazurile confirmate/suspecte Covid 19 medicul curant va aprecia dacă recomandă paracetamol sau antiinflamator nesteroidian, în funcție de situația particulară medicală a pacientului;
- pentru pacienții cu infecție Covid 19 care au boli cronice preexistente infecției în tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene, nu se va întrerupe tratamentul cu antiinflamatorii, medicul curant va aprecia eventuala necesitate de adaptare a acestui tratament.
Toate antiinflamatoriile nesteroidiene, prin urmare și ibuprofenul, pot determina reacții adverse care sunt imprevizibile, pot interacționa cu alte medicamente, pot interveni nefavorabil în anumite boli, prin urmare decizia de tratament antiinflamator trebuie să aparțină medicului.
Administrarea unui medicament se face în funcție de farmacocinetica sa, de doza eficientă pentru obținerea unui anumit efect (sunt doze diferite ale unui antiinflamator folosit ca antitermic sau ca antialgic sau ca antiinflamator) și de modul de condiționare (tableta/ soluție injectabilă) și calea de administrare. De aceea alegerea substanței active, a preparatului care o conține, a dozei, al modului și ritmului de administrare, al duratei tratamentului trebuie să fie apanajul medicului.
Există pericol de supradozaj în cazul ibuprofenului? Da, ca la orice medicament.
Ce (alte) medicamente luăm atunci când avem simptome asemănătoare infectării cu coronavirus? Pentru febră putem folosi paracetamol, algocalmin. Pentru tuse, depinzând de tipul tusei și eventualele boli cronice sau alergii, mucolitice (acetil cisteină, erdosteina, etc) sau expectorante (guaiafenezina) sau antitusive (codeină, dextrometorfan, oxeladina). Pentru dureri de cap este eficient același medicament pe care îl folosim pentru febră. Pentru dureri în gât dezinfectantele și/sau anestezicele oro-faringiene .
Avem nevoie de rețetă medicală pentru eliberarea acestor medicamente? Pentru unele da: antitusive pentru tuse uscată, unele mucolitice sau expectorante, unele antiinflamatorii. Cel mai corect este ca cât de curând de la debutul simptomelor să ne adresăm medicului de familie sau oricărui medic pentru a ne ghida în cele de făcut și a ne elibera rețetă atunci când este cazul.
Informații oferite de Dr. Mela Stănculete, Concierge Doctor clinica Intermedicas. Dacă aveți alte întrebări legate de infecția cu coronavirus, puteți suna la 021 222 13 70 și un Concierge Doctor va sta de vorbă cu voi.
Fotografie creată de Miguel Á. Padriñán, de la Pexels
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
