Da, Macke, cu părere de rau, îi voi urma pe ante-comentatorii mei și mă voi dezice, la rându-mi, de tine. Păcat, a fost o prietenie frumoasă. Te rog, nu încerca să mă mituiești, voi rămâne intransigent in opinia mea! Îmi pare rău că nu știu să pun fețe și alte semne grafice care să-mi accentueze starea, dar nu mă pot abtine să nu râd cu gura pâna la urechi. Care critică muzicală? Ce critici muzicali? Ce reviste, site-uri, bloguri, fițuice, sau alte alea de specialitate? Până în 1990 existau 3 critici muzicali, care daca te luau în colimatoriu era bine să ai mult, dar foarte mult sânge rece, pentru ca să poți rezista recenziilor făcute de ei. Daniela Caraman Fotea, Andrei Partoș, Anca Romeci. Sincer le duc dorul. Cât privește noua generatie de critici, dacă există, crede-ma, nu există. Nu pot duce dorul cuiva inexistent. Singurul critic este Publicul, iar topul făcut de acesta e scris la casele de bilete și la numărul de albume vândute. Așa că privirea sus, pieptu-nainte, chitara acordată, glasul dres și multă încredere, pasiune și drag în ceea ce faci!!!
Da’ ti-a fost lene sa pui si tu link catre articolul cu pricina sau am nevoie de ochelari ca sa-l vad in articol?
Astuia ce i-ai facut? Nu i-ai dat buna dimineata sau care e treaba cu el? Nici mie nu-mi plac toate albumele pe care le-am recenzat, dar niciodata nu mi-am permis sa scriu asemenea aberatii despre autor/i.
Recomand detasarea, si daca sunteti puternic ignorarea acestui gen de ,,evaluatori,,. Succes, la multi ani.
@Nicu Alifantis domnule Alifantis, aveti perfecta dreptate – publicul e cel care decide, vorba peluzei, “cine e pe primul loc!” 🙂
@Razvan Am considerat ca mizeria aia nu merita un link si nu pt ca sunt eu pe ultimul loc. Pur si simplu sunt prea multe jigniri la adresa colegilor mei de breasla. Culmea, venite din partea unui om care canta.
@Cornel am tinut cont de domnul respectiv fix 37 de secunde 🙂
Ma duc repede pe blog sa sterg articolul in care te laudam 🙂
Vezi ca la mine nu tine cu bere … poate cu un Chardonnay …
Make, 37 de secunde e mult 🙂
@Petre Cu prima ocazie cand ajung in zona, aduc si Chardonnay-ul…sau daca il beau pana atunci, un Rouge de Roumanie 🙂
Mie mi se pare un top corect. Normal ca astia de pe ultimu loc sa fie revoltati. Amu daca imi dai si mie o bere poate ma razgandesc ;)). Amu serios: nu am inteles niciodata topurile astea de cacao in care se amesteca tuci-tuci cu folk, rock si alte genuri. Nu mai spun ca desi ascult muzica, de mai mult de jumatate dintre ei nici nu am auzit. Prima data am avut impresia ca sunt formatii straine. Nici acum nu-s convins. Topu’ asta este ca si cum am face un top “care-i cea mai buna mancare” si am amesteca acolo felul I cu bautura, desertul si apa minerala. Am vazut topul ptr ca mi-a spus Sorin Poclitaru de el. A scris si o poezie. Dar vad ca oamenii scriu despre topu prostului. Maine ma apuc sa fac si eu un top despre cel mai bun zarzavat.
[…] Pentru că Make a muncit enorm ca să ajungă aici. Cu încăpăţânare. Cu determinare. Cu scrâşnet din dinţi şi cu încruntările de rigoare. Dar a trecut peste toate. Pentru că a crezut în ceea ce face […]
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
12 Comments
Mda, după o recenzie de asta îmi schimb radical părerea despre tine. Şi io care te credeam om fain, prieten de nădejde şi tovarăş de pus la rană… Ia să îmi şterg io numărul tău din telefon, că nu am chef să fiu asociat cu de ăştia de pe ultimele locuri din topuri. Hai pa, stimabile, hai pu!
@Cristian dar daca dau o bere, doua, treispe? 😛 Acum serios vorbind, oamenii care stiu ce cant si cum nu vor fi afectati, dar ce faci cu cei care n-au auzit de mine pana acum?