N-am mai scris de ceva vreme pe blog, recunosc (e primul articol din august). N-am avut nici motiv – de la concertul de la Gărâna de pe 1 august nu am mai cântat decât așa, pentru mentenanță, n-am avut nici inspirație să scriu despre altceva. Iulie a fost perfect, august încearcă să nu fie trist, septembrie e în ceață (ne vedem doar pe 2 septembrie, la GreenTea).
Cu cât se apropie toamna, cu atât sunt mai îngrijorat de ce va urma. Am un album care trebuie să ajungă la oameni și nu văd nici o cale cum voi putea să fac asta. Guvernul are probleme mai mari decât niște amărâți de artiști, deci șansele ca din octombrie până în aprilie să nu cântăm decât online sunt majore. Ceea ce cred că oamenii nu mai digeră, a fost frumusețea din primăvară, când ne obișnuiam cu noul mod de viață, dar nu cred că va mai funcționa în detaliu. Poate, punctual, poți face un concert cu o anumită ocazie și temă, dar nu să cânți periodic.
În Anglia s-au deschis spații în interior, cu stricta respectare a regulilor – de ex., nu porți mască, iei 2000 de lire amendă. Probabil cu un număr restrâns de spectatori față de numărul maxim, dar le-au deschis. Se va întâmpla și la noi? Dacă da, în ce condiții, că oricum era extrem de scump să închiriezi o sală de teatru, dar să mai utilizezi 1/3 din capacitate…cultura costă, da..
Avem proiect câștigat la Primăria Sectorului 3, ceea ce e bine, doar că, la fel, nu știm cum vom reuși să îl implementăm. Nu cred că vom reuși să intrăm în școli, vom vedea cum reușim să îi capacităm pe copii online. Revin cu detalii.
Mai în glumă, mai în serios, mă gândesc să plec cu albumele în spate prin țară, să le duc oamenilor, câte o vizită la radiouri (dacă e posibil), stăm la o cafea, la o poveste și cam aia e. Sau poate pe alocuri vom cânta în ilegalitate, cu 10-20 de oameni la cineva acasă. Pentru că, orice ar fi, cultura e un drept, nu un moft, indiferent de ce parte a scenei suntem.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!