În încercările mele de a explica știința pe înțelesul publicului nespecialist, am considerat că ar fi util să explic un pic ce sunt ERIC și să vorbesc despre DANUBIUS RI. ERIC este acronimul pentru European Research Infrastructure Consortium și a apărut din nevoia de colaborare la nivel internațional. Și cel mai bun exemplu este chiar fluviul Dunărea, care străbate 10 țări în cursul său de la izvoare la vărsarea în Marea Neagră: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.
Un fluviu este un sistem dinamic, iar un studiu complex asupra calității apei sau a ecosistemelor acvatice situate de-a lungul său poate fi extrem de dificil fără o cooperare la nivel regional. E nevoie de laboratoare calibrate, de proceduri standardizate de recoltare a probelor, de o anumită planificare a acțiunilor (un exemplu simplu poate fi un studiu privind o undă de poluare sau o viitură). Este greu pentru o țară să facă acest lucru individual, sau cu un consum de resurse uriaș.
Exact pentru astfel de provocări a fost inventat conceptul de ERIC, o formă juridică unică, creată de Uniunea Europeană în 2009, care permite mai multor state să construiască și să opereze împreună o infrastructură de cercetare de interes european. Concret, un ERIC funcționează ca o organizație internațională, recunoscută automat în toate statele membre UE, fără a fi nevoie de acorduri bilaterale complicate între fiecare țară în parte.
Cum funcționează un ERIC
Un ERIC este format din cel puțin trei state (membre sau asociate ale UE) și are statut non-profit. Fiecare stat contribuie cu resurse (financiare, umane sau infrastructură fizică) și primește în schimb acces la facilități comune: laboratoare, rețele de monitorizare, baze de date, modele de calcul. Înființarea unui ERIC necesită o decizie formală a Comisiei Europene, ceea ce conferă legitimitate și vizibilitate internațională. Astăzi există peste 30 de astfel de consorții în Europa, acoperind domenii de la oceanografie (Euro-Argo) și biodiversitate (LifeWatch), la arhive sociale (CESSDA) și biobanks medicale (BBMRI). Aș spune că fiecare ERIC reprezintă, în fond, un pariu colectiv al Europei pe câte un domeniu de cercetare considerat strategic.
De ce sunt importante aceste structuri
ERIC-urile nu sunt instituții abstracte, fără legătură cu viața de zi cu zi. Ele produc date și cunoaștere care stau la baza politicilor de mediu, a managementului resurselor de apă, a răspunsului la schimbările climatice. Când factorii de decizie discută despre calitatea cursurilor de apă la nivel european sau despre migrația speciilor, aceștia se bazează adesea pe date generate în rețele coordonate tocmai prin astfel de structuri.
Danubius RI: primul ERIC gestionat de România
Pe 25 iunie 2025, România a marcat un moment fără precedent în istoria sa științifică: DANUBIUS-ERIC a devenit al 32-lea consorțiu de acest tip din Europa și primul ERIC coordonat vreodată de România. Numele „instituțional”, dacă îi pot spune așa, este Centrul Internațional pentru Studii Avansate asupra Sistemelor Râu-Mare și se concentrează pe înțelegerea și cuantificarea unor aspecte cheie ale acestor sisteme: stocurile și fluxurile de apă, dinamica sedimentelor, nutrienți, poluanți, biodiversitate și servicii ecosistemice. Sunt numeroase țări europene care participă în acest moment la ERIC: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Moldova, Olanda, Regatul Unit și Ucraina și, evident, România în rolul de coordonator.
Hub-ul principal al proiectului este la Murighiol, care să găzduiască aproximativ 130 de cercetători cu statut permanent și care să acomodeze și alte 150 de persoane cu statut temporar (cercetători invitați). Așa cum cercetători români merg la CERN, așa se dorește atragerea unor cercetători străini interesați să studieze ecosisteme acvatice din Delta Dunării (ca să dau doar un exemplu). Hub-ul va include spații administrative (centru IT, centru de evenimente etc.), dar și 17 laboratoare de cercetare pentru științele vieții și științele pământului. Supersite-ul Delta Dunării este compus din 7 stații de teren (Murighiol, Chilia Veche, Maliuc, Sulina, Jurilovca, Sf. Gheorghe, Grindu), 16 zone de observare și 52 puncte de observare și foraje. De asemenea, un supersite va fi la Porțile de Fier (o altă zonă foarte dragă mie, prin prisma celor 30 de ani de lucru în zonă), cu laborator la Grațca, lângă Orșova, ca parte din Stațiunea de Cercetare Orșova a Universității din București.
Importanța Danubius RI pentru România
Prin coordonarea unui ERIC, România devine un jucător important al unei rețele europene de cercetare. Instituții de cercetare românești vor avea ocazia să gestioneze fluxuri de date la nivel regional și chiar european (am spus deja că sunt implicate și țări din afara bazinului Dunării). Traversăm o perioadă marcată de crize ale apei, evenimente climatice extreme, astfel că un astfel de super-instrument poate aduce contribuții semnificative pentru înțelegerea și gestionarea unuia dintre cele mai complexe sisteme fluviale din lume.
Pentru o mai bună înțelegere a proiectului Danubius-RO-2 și a Danubius RI, vă recomand și caruselul de mai jos. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul proiectului.
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
Discover more from Pagina personala Marius Matache
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
