De la tarlaua cu cartofi la punga cu chipsuri e un drum tare lung

Cum te convingi ca punga ta cu chipsuri a avut, macar la inceputuri, legatura cu cartofii aia care cresc in pamant? Simplu, accepti o invitatie la o fabrica de profil, speta cea a PEPSICO din Popesti-Leordeni unde se fabrica Lay’s. Te prezinti dimineata la poarta fabricii, ca orice angajat silitor, si te trezesti ca te intampina jumatate din managementul fabricii.

Stiti cum se vede o companie responsabila? Din grija pentru detalii, desi protectia muncii cu greu poate fi considerat un detaliu, credeti-l pe unul care a avut norocul sa fie atent la ea la momentul potrivit. Bocanci cu varf de fier si talpa aderenta, halat si boneta, vesta reflectorizanta, spalat pe maini cu apa si sapun apoi cu dezinfectant inainte de intrarea in fabrica. Ce mai, maternitate curata! Apoi extrem de numeroasele momente de control al calitatii, al lucrului bine facut.

Si luam pe rand fiecare etapa. Iar prima etapa este receptia cartofilor veniti de la producator. SOC! Senzational! Stupoare! Materia prima de producere a chipsurilor sunt cartofii, unde mai pui ca sunt si plini de pamant, deci nu au fost crescuti in laborator. Apoi incarcarea din lada proaspat data jos din TIR pe linia de productie (foto dreapta), iar cartofii urmeaza, la o alta scara, acelasi drum ca in propria bucatarie. Spalare, curatare, taiat in felii foarte subtiri, prajire. Vi se pare vreo diferenta fata de procesul similar de acasa? Mie unul, nu.

Stiti povestea cu bagat chimicale in chipsuri? Sa stiti ca e adevarata, 110%. In pungile de Lay’s se baga azot! Partea buna e ca azotul nu doar ca nu e toxic, dar e inert din punct de vedere chimic, ceea ce inseamna ca atmosfera din punga, lipsita de oxigen, va pastra cartofii in stare foarte buna, evitandu-se astfel degradarea lor (practic, daca in punga exista oxigen, acesta va oxida materia organica din cartof). Iar daca nu ma credeti pe cuvant de chimist ca azotul nu este toxic, ganditi-va ca aproape 80% din aerul pe care il respirati este azot.

Va dati seama ca in laboratorul de analiza calitatii m-am simtit ca pestele in apa (foto stanga). Determinarea titrimetrica (titrator automat) a continutului de sare (practic, se determina cantitatea de ioni clorura cu AgNO3 si se calculeaza cantitatea echivalenta de sare), Spectrometrul IR cu Transformata Fourier, RMN-ul (da, si chimia foloseste foarte mult RMN, nu doar medicina) si alte cele. N-ati inteles nimic, nu? E de bine, va asigur.

Dupa cateva ore petrecute in fabrica de Lay’s am constatat ca drumul de la tarlaua cu cartofi la punga de chips Lay’s din magazin este lung si complicat, controlat la sange si ultratehnologizat. Parca se faceau mai usor cartofii prajiti, pana si barbatii se pricepeau sa ii prepare. E clar, nici cartofii prajiti nu mai sunt ce-au fost…