Nu stiu ce-i aia sa n-ai nimic de facut. Si cand mi-am propus sa fac NIMIC, mi-am facut lista cu actiuni pentru a nu face nimic. E greu, e foarte greu!
Dupa 4 ani si ceva, macar o vacanta falsa am meritat si eu.
Reteta mea a fost simpla: nu m-am dus la birou, dar am avut 4 telefoane destepte, pe care nu le-am neglijat nici in locurile de evlavie. Daca in inbox mi-au intrat mai putin de 20 de mail-uri/ora, am inceput sa-l cred pe bunelul ala de prevestea sfarsitul lumii. In momentul in care am avut o clipa libera, m-am panicat si am programat trei intalniri, un curs de formare si o conferinta. Altfel, viata ar fi fost pustiu!
Intr-un final, m-au luat prietenii milostivi si m-au parasutat in niste locuri minunate, cu semnal telefonic zero. Mi-am stapanit cu greu impulsul de a-mi transforma prietenii in antene si, incet, incet, viteza gandurilor mele a scazut. Adica…am avut vacanta.
Undeva, pe Valea Lotrului, am nimerit accidental intr-un loc numit Pensiunea Lazar. Din ultimele doua saptamani, pensiunea asta imi ramane cel mai bine intiparita in minte. Gandita de o femeie ajunsa la o batranete demna, Lazar a fost prima pensiune din zona. Ne-au spus ca au inceput scotand ”o tabla la poarta”, cu ”oferta” de cazare si mancare. Aveau patru camarute, deservite de o singura baie. Fetele familiei s-au intors de la scoala, de la Bucuresti, si au ramas sa munceasca pentru a plati creditele la casa mare, in care puteau caza si turisti mai pretentiosi, care doreau baie in camera. Nu am avut, in tot intervalul in care am ascultat povesti (si m-am ghiftuit cum nu va pot descrie), nici un impuls sa dau un search pe Google pentru a afla mai multe despre ei. Am ascultat istoriile Andreei si pe ale Alexandrei, le-am descoperit obiceiurile de duminica, le-am laudat pastravul in malai si lenjeriile albe, lasate sa se usuce in aer de munte. Am ascultat gaini si ne-am jucat cu mîtul cu coada rupta (foto dreapta). Apoi am plecat, in treaba noastra, pe Transalpina.
Le-am promis ca zicem si altora despre ei, despre felul în care supravietuiesc niste afaceri de familie pe la tara, unde criza e ceva ce înseamna ca trebuie sa muncesti mai mult. In curtea pensiunii Lazar, am observat un afis cu www.bed-and-breakfast.ro. Nu stiu cui apartine domeniul, dar nu i-ar strica putina munca la website.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!