Hoteluri cu personalitate

De cand cu albumul HOINAR prin Piata Matache, sunt mai mult pe drumuri. Bine, oricum eu sunt mereu pe drumuri, fie ca e vorba de conferinte de cercetare, evenimente cu bloggeri, concerte sau pur si simplu vacanta. Iar asta presupune dormitul prin hoteluri si pensiuni. Nu ca nu as gasi cate un prieten sa ma duc pe capul lui in fiecare oras, dar sunt genul care prefera sa nu deranjeze oamenii, sa am ritmul meu in care ma manifest si tot asa. In ultimii 15-20 de ani am avut parte de tot felul de hoteluri, pensiuni, moteluri si hosteluri, de la camarute mici, cu alti 11 oameni in camera ca in hostelul din Amsterdam pana la camere uriase si de un lux obositor din Madeira, unde toate camerele aveau vedere spre ocean. Chiar si dupa atatia ani, inca nu fac nazuri intre cele doua extreme.

Cu toate acestea, am preferintele mele in materie de hoteluri. In primul rand, cel mai important lucru cand vine vorba de un hotel este baia. Stiu, suna ciudat, dar asa ma simt. Imi place ca baia sa straluceasca de curatenie, daca e un hotel de lux sa am halat de baie, am un viciu (sau sa zic un fetis?) pentru cosmeticele de hotel, mai ales daca sunt de calitate. Si asta se intampla pentru ca hotelul este doar o locatie temporara, unde dorm, imi fac un dus si eventual mananc, in rest prefer sa ma plimb si sa descopar zona, nu sa vegetez in hotel. A doua conditie este, evident, accesul la net (deh, bloggerii astia!). Ultimul, dar nu cel din urma, este micul-dejun – am constatat ca daca micul-dejun este pregatit, respect recomandarea ca aceasta sa fie masa principala a zilei.

Cand vine vorba de Medias si mai ales de hoteluri din lantul Dafora Turism, pot sa spun ca le-am vazut pe toate si le-am incercat aproape pe toate (inca nu am stat la motelul L&G, dar am jucat fotbal acolo la prima deplasare in Medias si am baut o bere pe terasa). Fiecare din ele are farmecul lui, fiecare are specificul lui si pe fiecare din ele l-as recomanda unui anumit tip de turist. Dar dintre toate locatiile din Medias, daca vreti o locatie cu personalitate, acela este, indiscutabil, Hotelul Traube. Veti vedea ca totul este ales cu grija. In primul rand, locatia este una speciala si anume  in piata centrala a Mediasului. Daca aveti norocul meu de a locui in camera nr. 7, aveti parte de o vedere aeriana a intregii piete centrale (aviz fotografilor). Pana la Biserica Sf. Margareta sunt maxim 250 de pasi, iar lui Petrica din turn (foto sus) ii puteti face cu mana foarte usor. Apropos de camera nr. 7 (foto stanga), pe langa faptul ca puteti juca fotbal in ea, ferestrele de acoperis sunt superbe (nu va faceti griji, au jaluzele, nu trebuie sa va temeti ca va trezeste soarele dimineata) si extrem de eficiente, astfel ca ziua nu e necesar deloc sa aprindeti lumina in camera sau in baie (care e prevazuta si cu dus, si cu cada).

Daca sunteti gurmand, va veti intelege foarte bine cu bucatarul hotelului. Cand vine vorba de mancare, primul lucru pe care il comand la fiecare vizita in Medias este ciorba de tarhon. Daca nu sunteti ardelean, veti avea surpriza sa constatati ca papanasii aici nu sunt prajiti ca in sud si est, ci sunt fierti, ceea ce nu ii face insa mai putin gustosi. Surpriza noastra a fost insa in meniul de Revelion, unul foarte bine ales – divers, usor (sa nu uitam ca veneam dupa Craciun si “porcariile” implicate de acesta), dar mai ales delicios (daca am mancat eu sote-ul de dovlecei, eu care nu mananc dovlecei!). Si daca am pomenit de Revelionul petrecut la Traube (au trecut doar 2 luni de atunci), trebuie sa spun 2 cuvinte si despre personalul hotelului. Stiu ca e logic sa ai oameni amabili in turism, dar pot sa spun ca pe noi ne-au rasfatat. Pe 1 am fost la Alba Iulia si Blaj, ca de, il stiti pe baiatu’, sa viziteze el ceva cu orice ocazie. Pana ne-am intors, pe la 7 seara, cam trecuse de multisor ora ciorbei de a doua zi. Da’ cu nebunii cu chef de acreala n-ai ce face (nu eu, ca doar ma cunoasteti, eu si alcoolul). Imi trecea prin minte imaginea chelnerilor obositi dupa petrecere din carciumile bucurestene, care a doua zi au un chef sa te serveasca de mai sa iti iei bataie ca ceri o smantana. N-a fost deloc cazul, pentru ca oamenii au pus oala pe foc, ne-au rugat sa asteptam un pic si asa am prestat o zeama de zile mari, de ziceai ca n-am vazut ciorba. Si astea sunt chestiile importante, nu sa imi torni in pahar, nu ma deranjeaza sa imi torn singur, nu m-a facut mama la Buckingham. Ci gesturile mici care fac diferenta.

Mobilierul este unul special, cu iz german (deh, Mediasch!), aproape in intregime pictat si cu o alura vintage (foto dreapta). Daca aveti nevoie de hotel ca locatie de workshop, aveti la dispozitie si o sala de conferinte, dar si o crama pentru…dupa conferinta.

De fapt, cu articolul asta nu imi propun sa va conving pe voi de ceva, doar mi-era dor sa scriu de Medias.

Sursa foto: Pagina de facebook Hotel Traube