Invitații la concerte

Despre invitații la concerte pot vorbi din ambele ipostaze – de artist care oferă și de om care primește datorită blogului. Și vreau demult să scriu, doar că, firesc, niciodată n-am apucat. E firesc ca acest mod de a recompensa oamenii să existe – pentru că jurnalistul sau bloggerul nu e normal să plătească din buzunarul lui pentru a își face meseria. Iar ținând cont de starea actuală a presei, trustul de presă clar nu va plăti. Și nu, nu cred că jurnalistul sau bloggerul trebuie neapărat să scrie de bine dacă primește o invitație la un spectacol sau concert. Mă aștept să fie corect, decent (oh, the tone of voice…) și constructiv. 

De asemenea, eu invit constant la concerte fie oameni pe care îi apreciez și care aș vrea să mă vadă cântând (și poate altfel nu i-am convins) sau oameni cu care vreau să mă împrietenesc în speranța unei colaborări viitoare (oameni din agenții de publicitate, reprezentanți ai unor firme etc.). Nu în ultimul rând, oameni care îmi sunt, pur și simplu, simpatici. Sau fani pe care vreau să îi răsplătesc pentru fidelitate (de ex., mai invit fanii apropiați la câte un concert privat unde am voie să aduc 1-2 musafiri).

Invitații la concerte – AȘA NU!

Mă deranjează teribil însă când un om pe care îl invit la concert și îmi confirmă că vine, dar apoi nu o face. Pur și simplu mi se pare lipsa oricărei urme de respect față de mine ca artist și de mine ca persoană. Cele două locuri puteau fi două bilete cumpărate sau două locuri pentru doi puști de liceu care nu au bani să dea în momentul acesta. De asemenea, dacă îmi spui în ziua concertului că nu ajungi, să știi că nu mă ajută foarte tare, pentru simplul motiv că, la cât de agitată e viața în București (mai ales), e greu să își schimbe cineva programul așa în scurt. În plus, poate spune “ce, bă, n-au venit alții și mă chemi pe mine, la spartul târgului?”.

Pe cuvânt că nu mă deranjează dacă îmi spui din start că nu ai timp/chef să vii sau bagi o scuză politicoasă (știi, exact când ai tu concert, se difuzează Suleyman la TV!). Nu visez că mă poate iubi toată lumea, mai ales la ce cânt eu și ținând cont de contextul actual.

Când primesc invitații la spectacole, vreau să vă spun că fie am scris în prealabil despre concert (cel mai probabil, pentru că vreau să îl ajut pe organizator să vândă acel spectacol), fie scriu o cronică după (mai ales la spectacole de teatru, unde respectiva piesă se joacă cel puțin un sezon). Dacă mă duc la concert și am avut invitație, în 90% din cazuri îmi voi cumpăra un disc al artistului respectiv. Chiar dacă nu îl păstrez, îl iau și îl dau cadou, o fac pentru a-l susține cumva pe respectivul artist. Evident, sunt cazuri de artiști unde și dacă scriu, nu accept invitații sau le accept, le fac cadou și eu îmi cumpăr bilete (cum a fost la Mozart Rocks, când am avut 10 invitații, le-am dat cadou și mi-am cumpărat 4 locuri în primul rând, să văd de aproape!). Sau dacă nu mă înțeleg cu artistul să îmi iau bilet, îmi cumpăr 3-4 discuri (am pățit așa la prima lansare SPAM, când n-au vrut să îmi ia banii pe bilete – la a doua a fost mai simplu, nu m-au văzut când am venit).

Se întâmplă și să nu pot ajunge sau să nu mă pasioneze (de ex., am avut invitație la Sala Palatului la unul din spectacolele de stand-up – l-am trimis pe Cristi, că el e fan de așa ceva), deși am invitație și atunci prefer să dau invitațiile cuiva să le folosească, pentru că e nasol să șii că tu ai dat toate biletele, dar în sală sunt locuri goale. Mai ales dacă filmezi un spectacol sau ai invitați de marcă și vrei să te lauzi ce sală plină ai făcut.

P.S. Următoarele concerte:

• 18 octombrie – Iași, Legend Pub; detalii aici
• 19 octombrie – Târgu Neamț, Belvedere;
• 1 noiembrie – Craiova, The Irish Pub.

Vă rog să citiți și articolul lui Răzvan, el merge mai departe, nu doar la concerte, ci extinde și la antreprenori și tot așa.