Sunt cateva carti si serii de carti care mi-au marcat copilaria. Evident, Winnetou a lui Karl May, o carte pe care am rupt-o de atat citit (mi-e si rusine ca azi nu mai citesc carti cu anii, dupa ce pe-atunci le mancam pe paine). Iar pana sa ajung in adolescenta la Sven Hassel, dl. Jules Verne a fost za best of.
Prima carte citita: Doi ani de vacanta, prin cls. a III-a. Invatatoarea, doamna Rauta (chiar, cate din numele profesorilor le mai stiti? voi reveni!) voia sa imi dea sa citesc Robotel si Creionel, i-am spus “Nu, multumesc, citesc ceva in momentul asta” si s-a uitat cam urat la mine ca “citesc un roman”.
Apoi Insula misterioasa, 20.000 de leghe sub mari, O calatorie spre centrul Pamantului, Ocolul Pamantului in 80 de zile, Copiii capitanului Grant, Cesar Cascabel le-am citit si recitit, traind alaturi de personajele principale toate aventurile, bucurandu-ma de happy-end-uri, suferind cand ceva rau se petrecea.
Chiar daca pare infantil, ma gandesc serios sa le iau de la capat. Pentru ca e clar ca omul a fost un vizionar, a avut un dram de geniu, si-a imaginat lucruri ce 50 sau 100 de ani mai tarziu au devenit realitate. Si poate ca nu ar fi devenit realitate daca unul ca el nu si le-ar fi imaginat.
[…] This post was mentioned on Twitter by la multi ani, Marius Matache. Marius Matache said: #peblog La multi ani, domnule Jules Verne! http://bit.ly/fQ5xsj […]
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.Ok
1 Comment
[…] This post was mentioned on Twitter by la multi ani, Marius Matache. Marius Matache said: #peblog La multi ani, domnule Jules Verne! http://bit.ly/fQ5xsj […]