Când vine vorba de siguranța rutieră, suntem o țară fruntașă. La ce? La numarul de morti in accidente rutiere, numar de morti raportat la numarul de km parcursi, numarul de accidente rutiere soldate cu victime atribuite consumului de alcool etc. [1] Da, trăim în țara în care majoritatea șoferilor se cred măcar la fel de buni ca Michael Schumacher, în care parcatul pe trecerea de pietoni se scuză prin “n-am găsit alt loc” sau “mă grăbesc”. Sunt orașe din România în care opritul la trecerea de pietoni este facultativ spre mai deloc. Și nu, nu s-a modificat legea în această direcție, pur și simplu nu oprește nimeni la trecere, iar pietonii așteaptă să treacă toate mașinile înainte de a traversa.
În mijlocul acestei jungle generalizate numit trafic rutier, sunt copiii. Pe drumul spre si de la școală, locuri de joacă, parcuri, ei sunt prezenți (singuri sau însoțiți) și interacționează, în calitate de pietoni sau bicicliști, cu autoturisme, cu mijloacele de transport în comun și tot așa. Cum se comportă ei în trafic? Exact așa cum îi educăm noi, adulții, fie că le suntem părinți, profesori sau societate în ansamblul ei. Când văd părinți cu copii de mână traversând prin locuri nepermise, realizez că gesturile noastre pot provoca, involuntar, catastrofe ireparabile.
Știți că îmi sunt foarte dragi oamenii de la Salvați Copiii pentru lucrurile frumoase pe care le fac pentru a îndrepta, pe ici pe colo, disfuncționalități ale societății românești, fie că a fost proiectul e-Sign sau campania Bun venit pe lume (sper că ați văzut bannerul din dreapta). Vineri am fost la Școala Centrală din București pentru o lecție deschisă neobișnuită. L-am văzut pe Andi Moisescu, ajutat de voluntarii Salvați Copiii, dialogând cu o droaie de pitici hiperactivi pe teme rutiere: ce trebuie să faci când urci în mașină, unde să te uiți când traversezi, recunoașterea indicatoarelor rutiere și tot așa. Uitasem cum arată o clasă întreagă (de fapt, mai multe – hihi!) cu mâna întreagă pe sus (foto stânga).
De aceea, cu aceeași bucurie salut proiectul MobileKids pe care Salvați Copiii și Mercedes-Benz România îl implementează în școli din București în perioada 28 octombrie – 22 noiembrie 2013. Se estimează că circa 3000 de copii, cu vârsta între 6 și 10 ani, vor participa în activități educative prin care vor învăţa, într-o manieră interactivă, regulile de circulaţie şi abordarea unui comportament corect în mijloacele de transport public şi personal, pentru a preveni şi reduce numărul accidentelor rutiere din rândul copiilor.
[1] European Transport Safety Council (2010), Road Safety Target in Sight: Making up for lost time, link
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
2 Comments
Am prins si eu cateva astfel de actiuni pe cand eram in generala si intr-adevar inveti cate ceva din ele, dar asta pentru ca nu esti contient de ceea ce inseamna cu adevarat traficul automobilelor… insa cred eu ca atunci cand copiii primesc permisul mult visat se schimba problema. Nu stiu de ce, nu stiu cum, dar asa am observat… am un prieten care le reprosa tuturor faptul ca depaseau limita legala de viteza atunci cand o faceau, iar la o luna dupa ce a luat permisul s-a rasturnat cu masina (la propriu) in linie dreapta, din cauza vitezei si lipsei de kilometri la volan.
Solutia cred ca ar fi niste amenzi zdravene si dese, daca nu merge cu frumosul, atunci cu forta. E evident ca bunul simt ii ocoleste pe multi participanti la trafic, dar va mai parca el sau vreun prieten de-al sau pe o trecere de pietoni daca ar primi o amenda de 30 de milioane de lei vechi ? Ma indoiesc…
Ai dreptate, Dragos, de multe ori vedem la altii, nu si la noi. Amenzile nu trebuie sa fie neaparat mai mari, ci sa se aplice, sa nu mai mearga cu spaga, cu contestatii etc.