Pana la ce punct moartea unui om e o stire?

Probabil v-ati obisnuit deja ca atunci cand moare o persoana publica – fie ea actor, muzician, om politic sau altfel de persoana publica – avem parte de un bombardament mediatic din partea televiziunilor, ziarelor (cate mai sunt) si, de ce nu, online-ului. Transmisiuni live, talk-show-uri pe tema (cum a murit, de ce a murit, plus intromisiuni de tip OTV “nu cumva l-au omorat? si daca da, cine si de ce?”), titluri bombastice.

Dincolo de relatarea evenimentelor, normala spun eu, vin si va intreb: pana unde merge stirea si unde incepe activitatea “cioclilor mediatici”? Sa va dau cateva exemple:

• a doua zi dupa ce Maestrul Ion Lucian a fost internat in spital, o televiziune de stiri s-a prezentat la sediul teatrului Excelsior, dorind, printre altele, sa filmeze biroul gol; atentie, actorul era inca viu;
• la moartea lui Johnny Raducanu, RealitateaTV a prezentat un “interviu nedifuzat” cu artistul – dar oare de ce era nedifuzat? de ce nu l-au difuzat cat traia? Ajungem sa il respectam mai mult pe Capatos ca l-a chemat in emisiune cat traia?
• Titlu frecvent la B1TV in emisiunea lui Radu Banciu (nu stiu daca e chiar rubrica, nu urmaresc emisiunea): Mortul Zilei – mai e cazul sa comentez ceva?
• deja e un fapt cunoscut ca, atunci cand o personalitate se afla internata in stare grava in spital, trusturile de presa au deja necrologul si stirea despre moartea persoanei deja scrise, din dorinta de a fi primii care anunta stirea; la moartea lui Gh. Dinica insa, un site al Antenelor a dat stirea un pic in avans, probabil cineva a pus cotul pe enter si s-a intamplat nefacuta – vezi foto sus, sursa LovingVama;
• la moartea lui Toni Tecuceanu, boom-ul mediatic a fost incredibil, OTVul a transmis inclusiv coborarea cosciugului in groapa, ceea ce mi s-a parut absolut grotesc; un an mai tarziu, doar PrimaTV a dat o stire, iar dupa doi ani, nu cred ca a suflat cineva o vorba.

In online, se scrie pe astfel de subiecte “pentru SEO”. Minunat! Exemple sunt nenumarate – amintiti-va ce s-a petrecut la moartea lui Michael Jackson, Madalina Manole, Whitney Houston. Brusc, toti devenim fani, toti i-am cunoscut, ne-am calcat pe picioare in tramvai acum 45 de ani, am purtat acelasi model de sosete flausate. Pe scurt, ne cotropeste tristetea ca s-a pierdut un om de valoare.

Concluzia e in cantecul lui Cosmin Vaman, pe care va invit sa il ascultati.