V-am povestit, printre picături, că de circa un an lucrez într-un proiect nou, care își propune implementarea unor măsuri de reconstrucție ecologică pe râul Gilort, care să contribuie la refacerea conectivității acestui corp de apă și să ducă la îmbunătățirea statutului de conservare a unor specii de pești precum chișcarul (Eudontomyzon mariae), mreana vânătă (Barbus meridionalis), scobarul (Chondrostoma nasus), dunărița (Sabanejewia aurata) sau porcușorul de nisip (Gobio albipinnatus).
Pentru că astfel de probleme, precum întreruperea conectivității cursurilor de râu, au apărut și pe alte meleaguri, am dat o fugă în luna august în Franța pentru a vedea câteva pasaje de pești, realizate în cadrul unui proiect similar pe mai multe cursuri de apă din bazinul fluviului Rhone. Astfel, cu ajutorul doamnei Marianne Georget (cu care sunt în poza din stânga), specialist în reconstrucție ecologică la Conservatoire d’espaces naturels Rhone-Alpes și managerul proiectului Apron II – Programme for the conservation of the Rhone – Apron (Zingel asper) and its habitats (LIFE04 NAT/FR/000083).
Designul pasajelor pentru pești, prin caracteristicile hidraulice ale acestora, trebuie să țină cont de capacitățile de înot ale fiecărei specii în parte, în special ale celei mai pretențioase. De asemenea, din discuțiile cu Marianne Georget, a reieșit necesitatea unei bune colaborări între echipa de specialiști în reconstrucție ecologică și firma care va realiza lucrările propriu-zise. În marea majoritate a cazurilor, constructorii gândesc lucrările ca simple lucrări de construcții hidrotehnice sau chiar civile (de ex., nu înțelegeau de ce macrorugozitățile nu trebuiau dispuse la distanțe identice sau de ce pietrișul din bazinete nu trebuia să depășească anumite dimensiuni). Lucrările de reconstrucție au particularități care țin de specie și de caracteristicile ecologice și etologice ale speciilor vizate.
Prima zi a vizitei a inclus vizitarea pasajului de la Lanas, pe râul Ardeche, un râu intens utilizat pentru activități turistice, în special sporturi cu vâsle (kaiac, canoe, rafting). Pentru a nu limita aceste activități, soluția aleasă aici a fost aceea a unui pasaj cu bazine successive cu fante duble verticale. Pasajul include un număr de 13 bazine (lungime interioară – 2,1 m, lățime interioară 3,1 m), panta acestuia fiind de 6,5%, iar plaja de valori ale debitului pentru care pasajul funcționează optim este cuprinsă între 1,7 și 60 mc/s. Pasajul este acoperit cu un grătar metalic (foto stânga), care permite accesul la bazine, pentru decolmatarea acestora.
A doua zi e inclus vizitarea a două obiective de pe râul Drome, situate la Livron-sur-Drome și Crest. În primul caz, soluția aleasă a fost una complexă, în 4 etape, după cum urmează:
- Bazin de decolmatare/sedimentare (foto dreapta jos), având o dimensiune interioară de 20 m pe 20 m, cu canal de evacuare pentru nivel ridicat al apei (canal de preaplin); acesta are rolul de a capta încărcătura solidă transportată de râul Drome;
- Pasaj cu 5 bazine succesive având fiecare 2 fante laterale cu deschidere de 0,30 m ; fundul pasajelor este acoperit cu pietriș cu dimensiunea 0,1 – 0,2 m;
- Râu artificial (foto dreapta sus), cu o lungime de 180 m și o lățime între 2,20 și 6,80 m (în funcție de debitul râului), cu pantă sub 2%; pe lungimea sa, există 4 bazine de odihnă, cu o lungime de 8 m și o adâncime minimă de 0,40 m, în timp ce secțiunile curgătoare au o adâncime minimă de 0,70 m;
- Rampă cu macrorugozități, cu o lungime de 15 m, cu un șenal de beton de 2,40 m și macrorugozități din beton (0,40 m lățime și 0,60 m înălțime), distribuite paralel, în linii alternative de 2 sau de 3.
În cazul celui de-al doilea pasaj de pe Drome (în apropiere de Crest), soluția a fost mai simplă, sub forma unui canal bypass. Un fost meandru al râului a fost adâncit, reconectat la albia principal pentru aport de apă, iar la joncțiunea din aval prevăzut cu o rampă cu macrorugozități (Foto stânga).
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
