Profesionalism in fotbalul romanesc

Uitandu-ma la retrospectivele sportive ale anului 2010, mi-am amintit de cateva aspecte care au demonstrat (pentru a cata oara!) profesionalismul de care dau dovada conducatorii din fotbalul romanesc.

1. Sorin Cartu sparge un geam al bancii de rezerve la meciul Basel – CFR Cluj, intr-un meci in care parea ca este unul din putinii clujeni caruia ii pasa de rezultat. Desi a doua zi conducerea clubului il confirma in functie cel putin pana in iarna, dupa cateva ore este concediat cu motivatia “a lezat imaginea clubului, sponsorii nu vor sa isi asocieze imaginea cu asa ceva”. O saptamana mai tarziu, marele fotbalist Traore arata semne obscene in directia galeriei CFR si nu pateste nimic. Deci sponsorilor nu le plac geamurile sparte, clar. Cu injuraturile nu au nimic impotriva.

2. Steaua a avut 4 antrenori in 18 etape. Prin comparatie, ultimii 4 antrenori ai lui Liverpool au lucrat pentru club in perioada 1994 -2010. Si ne miram ca nu avem rezultate in fotbalul romanesc.

3. Desi datoare catre Soava cateva zeci de mii de dolari si catre stat cateva milioane bune, Universitatea Craiova este in continuare programata in campionat. Prin comparatie, in campionatele serioase, la inceputul sezonului echipele trebuie sa faca dovada existentei bugetului minim pentru sezonul urmator.

4. Dinamo ocupa un loc aparte in istoria fotbalului romanesc si nu doar datorita rezultatelor indiscutabile. Dinamo a fost parte a unei afaceri tipic romanesti: Simion Mironas este singurul fotbalist care in sezonul 94/95 a reusit sa evolueze in aceeasi etapa pentru 2 echipe diferite – pentru Gloria Bistrita (contra Rapidului)  si pentru Dinamo (impotriva lui U’ Cluj). Totul cu avizul conducatorilor din fotbalul romanesc. Nu mai vorbim de contractele semnate cu ajutorul xeroxului color si acceptate cu aceeasi relaxare de autoritati. Cat despre Liga Campionilor, echipa din “Groapa” se pregateste. Inca.