Raluca scrie de ce i se par vegetarienii nesuferiti. Cu unele aspecte sunt si eu de acord. Sorin Poclitaru face multe lucruri frumoase, dar cel mai bine ii ies versurile si pizza. Momentan a scris o poezie pe tema. Pe care imi permit sa o preiau si sa o arat lumii intregi.
Nu vreau sa devin vegetarian
„Asa e cool!”, mi-a spus o amazoana
Când am iesit cu ea deunazi –
Eu, cu impresia ca vreau prostii,
Iar ea, cu mari impresii de cucoana.
Am tot testat-o megalanguros,
Mi-am folosit întreg vocabularul,
Dar ea, mai imobila decât farul,
Stârpea demersul meu de Fat-Frumos.
Si martor mi-este bunul Dumnezeu
C-am spus de mine doar superlative,
Ca, la un moment dat, gaseam motive
Sa ma iubesc, la o adica, eu.
Dar ea, nimic – o stânca în furtuna –
Nu am clintit-o nici macar un pic,
Strâmba etern din rosul ei botic,
De parca înghitise matraguna.
Si se uita ca broasca la sudura
La cum mâncam flamând dintr-un cotlet
Si mesteca din broccoli încet,
Privind la bietul meu cotlet cu ura.
Si, peste poate dispretuitoare,
Privind ca rusii spre Afganistan,
Îmi spuse: „Cât poti fi de inuman,
Nu te gândesti la purcelus ca-l doare
Si sufera când lumea îl omoara!”
Si se uita la mine-asa urât,
Ca-mi ramasese purcelusu-n gât,
De parca înghitisem o comoara.
„Sa stii, îmi spuse, daca ai vreun plan
Sa ma cunosti cumva în profunzime,
Sa treci pe loboda si pe masline,
Adic? fa-te vegetarian!”
Si de atunci ma roade-o nestiinta
Si-am întrebat pe toti de primprejur:
– Da’ oare daca-i spun „Ma musti de cur!”
O face sau refuza… ca-s fiinta?!
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
Discover more from Pagina personala Marius Matache
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
