
Stiu, titlul e o parafraza a zicalei cu “arta cere sacrificii”. De fapt, orice lucru bine facut cere sacrificii. Iar stiinta nu face abstractie de la aceasta regula, pentru ca mai ales ca atunci cand vorbim de stiinta e greu sa planifici totul. Stiinta presupune cercetare, iar cercetarea inseamna neprevazut, mult neprevazut. Astfel ca stiinta la program nu prea functioneaza. De fapt, nu functioneaza deloc, dar am zis sa nu fiu extremist.
Sunt multe sacrificii pe care trebuie sa le faci. In primul rand, de timp. Pentru a reusi sa termin de scris teza de doctorat, am renuntat la una din pasiunile importante: calatoriile. Intre 2000 si 2004 am calatorit foarte mult in strainatate, in proiecte europene, la conferinte etc. Doar ca fiecare deplasare presupunea un anumit timp consumat pentru pregatirea ei, ceea ce reducea din timpul de scris la teza. Apoi, e timpul petrecut acasa. Cand faci un doctorat, sa te prinda noaptea in laborator/la birou e ceva absolut normal. Eu ma intreb ce cred portarii universitatilor despre oamenii de stiinta care pleaca si la 2 sau 3 dimineata de la birou. Probabil s-au obisnuit ca suntem o secta aparte.
Vorbind din perspectiva mea, stiinta, cercetarea mediului, a presupus si o doza de aventura. Pentru ca probele de sol, apa, sedimente, probele biologice (peste, par de urs, oua de testoasa, moluste) nu se obtin usor, ci presupun mers prin padure, sapat, intrat in apa, stat la panda, cautat, catarat si cate si mai cate. Si daca vara e bine sa intri in apa si sa te mai racoresti, incercati sa tineti mana in apa de rau cu temperatura de 2-3 grade timp de 2 minute cand afara sunt tot 2-3 grade si mai bate si un vant serios. Iti trece pasiunea instant.
Intr-o lume ideala, omul de stiinta se ocupa doar cu stiinta. In Romania, omul de stiinta petrece macar 1/3 din timp facand hartii, rapoarte administrative, completand formulare de achizitii sau decont, explicand unor contopisti de ce a trebuit sa plece in ziua X, de ce s-a intors, de ce o masina consuma mai mult in regim de teren accidentat decat pe sosea si tot asa. In plus, ai zice ca daca ai nevoie de o substanta sau de ceva consumabile, se rezolva in 2 timpi si 3 miscari. Stimabililor, nu e chiar asa. Trebuie licitatie, oferte, plicuri, dezbateri, SEAP etc. Astfel ca, uneori, daca vrei rezultate, preferi sa dai banii din buzunar si sa iti iei ce trebuie rapid. Sau iti platesti deplasarile din banii tai si iti recuperezi banii la un moment dat de la universitate. Un moment dat inseamna de obicei cam o luna, asa ca ar fi bine sa ai un fond de rulment serios.
Lucrez ca angajat cu drepturi depline de pe 1 aprilie 1999 (multi mi-au spus ca a fost teapa). Am facut de toate, de la cercetare pana la vopsit calorifere si tamplarie. Inca mai merg cu placere la locul de munca, de fapt, nu l-am perceput niciodata ca pe un loc de munca. De multe ori, a fost acasa. Se numeste Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact, pe scurt CCMESI.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
2 Comments
Confirm certitudinea celor afirmate mai sus, chiar daca colegu’ Make a fost delicat in descrierea ”ajutorului” de care beneficiem din partea personalului administrativ (dar asa e el suflet mare).
[…] scris la un moment despre sacrificiile presupuse de stiinta, dar din perspectiva personala. Evident, nu am pretentia de a fi inventat apa calda, pentru ca atunci cand te apuci de stiinta iti […]