Twitter-intamplari de-a valma…(ep. 1 – sambata 20 martie)

Asa cum anuntam intr-un post anterior, week-end-ul trecut a fost tare agitat. Faptele au confirmat previziunile si iata de ce.

Sambata dimineata, la nici ora 6 ne-am intalnit 5 din 6 membri ai DreamTeam-ului (Vlad Dulea, Chinezu, Stefan Murgeanu si Nicu powered by Info Delta ) la Lujerului, cu scopul de a pleca spre intalnirea de la Sibiu a twitteristilor si bloggerilor intitulata #hmeet. In drum, l-am pescuit si pe Claudiu Ciobanu – locatar al comunei Rosu (deci departe de civilizatia urbana dezlantuita), undeva pe stanga, cum bine a subliniat de circa 324 de ori Nicu.

Echipa odata completa, am purces pe autostrada cu deja celebrul Twittmobil, dar pret doar de vreo 45 de km, pentru ca la benzinaria de la km 50 am facut o pauza de cafea, unde ne-am intalnit cu cel de-al doilea comando bucurestean aflat in drum spre Sibiu, format din Ruxa, Mihai, Oana Bratila si Oana Boanca.

Cu opriri multe si dese, cauzate de locuri dragi (Cozia, of course), foame (by the way, am primit bonus o clatita pe cap de vaca furajata :D) si vezici pline, la 11.15 am ajuns la Attrium Cafe, deci DreamTeam-ul iata ca e parolist cand e vorba de a fi in graficul temporal.

Intalnirea a fost savuroasa, destinsa, calda, pe alocuri chiar emotionanta. Am cunoscut oameni noi intr-un loc tare drag noua cum e Sibiul, am fost rasfatati cu tricouri custom-made de la cei de la SmartGifts care au complotat cu Vlad Dulea si ne-au personalizat pe locatarii Twittmobilului dar si autocolante cu aceeasi echipa deja faimoasa, am schimbat idei, am aflat de proiecte noi, am fraternizat cu comunitatea twitto-blogosferica din Sibiu.

Cand ne-am dat batuti de atatea dezbateri, in cafenea sau pe Podul Mincinosilor, ne-am mutat in barul Suporter, pentru a urmari victoria nationalei de rugby in Portugalia, eu si Chinezu fiind surprinsi in nenumarate poze fie cu gura deschisa ca la dentist (no offence, Cristi! :D), fie stresati la culme de un arbitru ciudatel, fie bucurandu-ne in cel mai entuziast mod posibil.

Drumul de intoarcere a fost presarat, in alternanta, cu partide de ras isteric (spuneti-mi ceva trist! :D) si partide de somn. Toate multumirile merg la Vlad Dulea – Foaie verde de piper, sa traiasca dom’ sofer! – a dirijat Twittmobilul ca nimeni altul, aducandu-ne teferi si voiosi acasa.

Galeria de poze care se exemplifice unele din momentele descrise o gasiti aici Eu v-o prezint “live” pe cea de pe tricourile noastre, ca doar de-aia ne cheama Dream Team 😀