Vitamina B12

Când eram copil, pe lângă antibiotic, bunica îmi dădea să iau o pastilă galbenă numită, din ce pricepeam eu la 5-6 ani, “becomplex”. Au trecut ceva ani până când am priceput că Vitamina B complex este, de fapt, suma mai multor vitamine, un “complex de vitamine” dacă vreți. Termenul de vitamine este rezultatul alăturării a doi termeni – vital și amine – și a fost dat de Casimir Funk, cel ce a descoperit vitamina B1 (tiamina) în coaja de orez [5].

Vitaminele sunt clasificate ca lipofile (care pot fi stocate de organism, e cazul vitaminelor A, D, E, K) și hidrofile (situația vitaminelor B, C, care sunt eliminate rapid din organism). Dintre ele, astăzi vom povesti despre una din vitaminele esențiale pentru organism și anume vitamina B12, la invitația companiei germane WÖRWAG Pharma, producător al suplimentului alimentar B12 Vital.

 În 1934, premiul Nobel pentru medicină este câștigat de George Whipple, George Richards Minot și William Murphy pentru cercetările lor în tratarea anemiei. Primul a constatat în 1920 că anemia indusă la câini se tratează cu rezultate bune dacă aceștia sunt hrăniți cu ficat. Minot și Murphy au reușit să izoleze compusul care contribuia la tratarea anemiei câinilor și au descoperit că acesta era fierul. Tot ei au identificat și o altă substanță în ficat ce dădea rezultate în tratarea anemiei Biermer (anemie pernicioasă) la oameni [1].

Cu toate acestea, vitamina B12 pură a fost izolată abia în 1948, de Mary Shaw Shrob, Karl A. Folkers și Alexander R. Todd, iar structura (foto dreapta, [1]) și mai târziu, în 1956, dar cu folos. Astfel, vitamina B12 este unul din compușii ce avea să “producă” un al doilea premiu Nobel, în 1964, de această dată pentru chimie. Dorothy Crowfoot-Hodgkin este cea care îl primește, pentru determinarea structurii chimice a moleculei prin cristalografie de raze X [2, 4].

Sinteza totală a acestei substanțe este realizată mult mai târziu, de grupurile cercetătorilor Robert B. Woodward și Albert Eschenmoser, și este considerată o capodoperă a sintezei organice [5]. Cred și eu, ținând cont de complexitatea moleculei și de faptul că suntem totuși în 1972. De altfel, Woodward câștigase, un an după Dorothy Crowfoot-Hodgkin (1965), premiul Nobel pentru contribuțiile substanțiale în arta sintezei organice [4].

Vitamina B12 nu poate fi sintetizată de organisme superioare, doar bacteriile și arheele putând sintetiza acest compus prin enzimele secretate. Cantități substanțiale de vitamina B12 se găsesc în produsele de origine animală (carne, fructe de mare, ouă, produse lactate etc.). În episodul următor al poveștii noastre, vom discuta cu un medic nutriționist despre necesitatea consumului de anumite categorii de subiecți a suplimentelor alimentare ce conțin Vitamina B12 (cum este cazul B12 Vital, disponibil în principalele lanțuri de farmacii din București și din țară).

Bibliografie

[1] Wikipedia, Vitamin B12 link

[2] Wikipedia, Dorothy Crowfoot-Hodgkin link

[3] Wikipedia, Vitamin B12 deficiency anemia link

[4] Pagina de web a Premiilor Nobel, All Nobel Prizes in Chemistry link

[5] K. C. Nicolaou și T. Montagnon, Molecules that changed the world, Wiley-VCH: Weinheim, 2008. 385 pp. ISBN 978-3527309832