Cadou Cadhoc

Cadou de la Chinezu

Jazz de Cluj

Jazz de Cluj

01/10/2014 Comments (1) Blog

Povești din cule

Cule – construcții/turnuri fortificate având rol de apărare specifice Balcanilor (din limba turcă, Kule)

Titlul e o parafrază a serialului de groază Povestiri din criptă, ce rula pe tv în anii ’90. Doar că aici nu e vorba de povești de groază, ci de unele foarte pozitive, ușor romantice (că doar am cântat într-o culă), cu iz de povestiri istorice. În week-end-ul ce a trecut, mai exact sâmbătă, am cântat la Conacul lui Maldăr, una din aceste cule de la Măldărești (mai exact Cula Pleșoianu), transformată acum într-un hotel de 4****. Complet renovată, dar păstrând până la detaliu caracteristicile de odinioară, conacul e o experiență aparte. Păstrează ușile originale, din lemn masiv, sculptat manual, ca și un scrin din camera “Fata de la Cozia”, unul din puținele obiecte de mobilier rămase, din păcate. Aici au funcționat, de-a lungul timpului, o aripă a spitalului Horezu și un azil de bătrani, așa că distrugerile asupra obiectelor originale au fost majore.

Ferestrele sunt bordate cu jardiniere cu mușcate, curtea din față este plină de flori, iar domeniul are suprafețe mari de gazon, tuns cu grijă, dar și copaci falnici, cu coroane bogate. Deși există o sală de mese și o cramă și în culă, restaurantul este acum localizat într-o clădire construită ulterior renovării conacului. Elementele de modernism al complexului sunt piscina și Internetul wireless.

Micul dejun de duminică a fost și el unul plin de elemente tradiționale. Suntem la câțiva km de Horezu, astfel că ceramica este la ea acasă, sucul de portocale din hotelurile de lanț este înlocuit de siropul de căpșuni făcut în casă, ca și dulcețurile și checul delicios. Omleta e omletă, dar lângă ea găsești și dovlecei pane, fasole bătută, salată de pește, iar totul e delicios. Seara am mâncat o zacuscă de ciuperci de lins pe degete, o rață pe varză ca-n cartea de bucate a bunicii și un desert cu pandișpan și cremă de dovleac la mijloc, asezonat cu o cupă de înghețată. Nici nu a contat că era aproape miezul nopții.

După micul dejun, am dat o fugă și am vizitat celelalte cule – Cula Greceanu (cea mai veche dintre culele din Măldărești), Cula Duca și Casa Memorială I. G. Duca. Pentru cei care au fost la profil real sau informatică, I. G. Duca a fost prim-ministru al României și a fost asasinat de legionari pe peronul gării Sinaia în 1933. Cula Duca este de fapt fosta Culă Măldărescu, pe care un urmaș al familiei Măldărescu i-a vândut-o lui Duca. Foarte interesante sunt sobele cu olane (un fel de coloane schimbătoare de căldură verticale), toate purtând crucea malteză (Duca a fost mason). Cula Greceanu este cea mai veche, construită undeva la începutul secolului 16. Una din încăperi găzduiește o pictură murală realizată de Olga Greceanu, ultimul descendent al familiei. Tot ea a realizat și o parte din pictura exterioară a unei bisericuțe aflate la câțiva pași, purtând hramul Sf. Nicolae și Sfinții Voievozi.

Și pentru ca impresia să fie totală pentru mine, mare fan de filme românești cu haiduci, ghida ne-a explicat că aici s-au filmat Iancu Jianu (cu Adrian Pintea și Mihai Mereuță în rolurile principale), dar și două din filmele cu Mărgelatu – Drumul oaselor și Trandafirul galben. De altfel, toate aceste cule au metereze (spații în ziduri care permiteau trasul cu flintele).

Ce mai puteți vedea în zonă: Horezu și a sa ceramică, Mănăstirea Horezu (ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu), ocnele de sare de la Govora, Tg. Jiul este situat la doar 70 de km, iar acolo puteți vizita ansamblul Constantin Brâncuși, ce include Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.  De asemenea, cadrul natural este unul special, cu Transalpina și stațiunea Rânca, peșterile Polovragi, Muierii și Liliecilor, Parcul Național Cozia și Parcul Național Buila-Vânturarița. Pe scurt, zona Măldărești și împrejurimi este ideală pentru o vacanță de câteva zile.

Conacul lui MaldarÎn loc de concluzie, câteva cuvinte despre recitalul susținut sâmbătă seara. În primul rând, marea surpriză de a avea trei prieteni în public, fără vreun fel de programare (nici eu nu știam că ei vor fi acolo, nici ei nu aveau habar că eu sunt responsabil de programul artistic). Apoi, colaborarea excelentă cu Raluca Botez (actrița pe care o văzusem mai demult în Nevestele vesele din Windsor, dar și săptămâna trecută, la Giurgiu, în Echivoc). Nu în ultimul rând, publicul extrem de ascultător, deși oamenii nu erau acolo special pentru mine. Astfel că planurile mele de a cânta cam o oră au fost inutile, cântând cu o poftă teribilă mai bine de 90 de minute. Iar seara s-a încheiat cu dorința mea de a mă întoarce la iarnă, pentru un concert în fața șemineului, alături de un ceai cald și un public la fel.

Pozele sunt “furate” de pe pagina de facebook a conacului, unde găsiți mai multe poze din week-end.

One Response to Povești din cule

  1. […] ani m-a găsit într-un loc de poveste – Conacul lui Maldăr. Am mai scris despre acel loc (aici), sentimentele s-au accentuat la cea de a 2-a vizită, așa că, dacă aveți ocazia să mergeți […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *