Anul muzical 2019 era unul foarte important pentru mine – aniversam 15 ani de scenă, aveam un album în lucru, erau toate premizele unui an plin. Și eforturile au fost pe măsură, pentru că îmi doream să fie “anul consacrării”, anul în care dovedesc că sunt un artist constant, cu intenții clare în materie de muzică – adică profesionalism în toate aspectele: muncă de studio, organizare de turneu etc.
Turneul aniversar mi-a ieșit – with a little help from my friends, deloc puțini, începând cu Jameson, sponsorul turneului și terminând cu oamenii care mi-au găzduit și organizat cele 15 concerte în 15 orașe. Albumul e gata în format digital, am lansat deja un prim single – Ninge, iubito! – care a mers chiar bine (comparativ cu celelalte piese postate pe contul meu de YouTube).
Am implementat, pentru al 3-lea an, proiect în școli și licee din Sectorul 3 și mi se pare că a fost anul cu cele mai bune rezultate – copii duși la radio, copii urcați pe scenă, ce mai, chiar ne-am făcut treaba mai mult decât exemplar. Și financiar, am reușit să mențin nivelul din 2018
Ce n-a fost așa cum speram în anul muzical 2019
Nu mă plâng, nu e stilul meu, ci sunt doar chestiile care n-au ieșit cum speram eu la începutul anului muzical 2019. Speram în mai multe invitații/mâini întinse, dar aparent tot oamenii cu care te cunoști și ai lucrat faci treabă. RockFM, Radio Seven, RFI România, RR Internațional, plus România Cultural (partener al turneului). Am primit o singură invitație la TV – la EtnoTV, pe care nu am putut să o onorez, că eram bolnav. Pentru toate acestea, plecăciune! Prin alte părți pe unde am trimis buzdugane mi s-a spus noi nu chemăm folk (trecem peste detaliul că la două săptămâni chemau) sau vă sunăm noi. Cum spune poetul, atât s-a putut.
Dacă în an an cu turneu național și album terminat n-am primit invitație la festivalurile “de stat”, e clar că nu am la ce să mă mai aștept. Am rămas cu invitațiile clasice – la Festivalul Pittiș, la Printre Măguri, Târgul de folk, Salonul de Folk și Blues, am fost invitat în premieră la Femei pe Mătăsari și am fost onorat de fiecare invitație în parte. E un semn de încredere din partea organizatorilor, le mulțumesc că au crezut în mine și îi aigur că am încercat să dau tot ce am avut mai bun în momentele respective.
De ce nu am scos albumul fizic încă? Simplu, nu știu ce să fac cu el după. Încă am 800+ discuri Alchimie în casă, nu mai am loc de încă 1000 de buc. din albumul de iarnă. Legendele cu pune-l pe net vă rog să le spuneți altcuiva, adevărul e că pe Spotify am avut 1800 de ascultări (tariful era, cândva, 5 euro la 1000 de ascultări, dar eu iau doar 50% din ei, că nu am contract direct cu Spotify). Mai am de recuperat încă bani de la Alchimie – situația nu e disperată, suma e de aprox. 750 de euro, planul a fost pe 5 ani (deci până în aprilie/mai 2021), dar atât timp cât n-ajung la zero, nici nu mă aventurez aiurea. Și atât timp cât nu reușesc să ajung la public nou, nu prea am mari speranțe că ceva se schimbă dramatic. Aștept și centralizarea de la UCMR-ADA pe sumele încasate (am scăzut deja CREDIDAM), să văd ce mai scad din suma totală.
Realitatea lui 2019 a fost că, de foarte multe ori, am câștigat mai mulți bani cântând coveruri la evenimente decât din concerte de autor. Tot o realitate e că a fost anul cu mai multe “țepe” decât în cei 15 ani de scenă, unele, din păcate, din partea unor oameni cu care mai lucrasem, pot să le spun chiar amici. Mergem înainte. Nu în ultimul rând, m-am agitat să am cât mai multe concerte, uneori fiind flexibil din cale-afară, în speranța că voi câștiga măcar public nousau fideliza publicul existent, care va aprecia efortul meu. La rece vorbind, nu mi-a ieșit.
2020 – mai mult sau mai puțin?
Ce urmează în 2020? Sigur mult mai puține concerte, nu mă mai aventurez să cânt doar pentru artă. Nu îmi mai permit să neglijez munca la universitate pentru concerte ipotetice. Sunt dispus să îmi asum orice concert alături de cineva care își asumă la rândul său acest efort. Scuzele cu n-a venit lumea, însă, nu mai țin la mine. Sunt bine unde sunt, am idei multe, planuri la fel, mi se pare greșit să irosesc resurse (timp, bani, efort fizic) pentru chestii minuscule când pot să le investesc în chestii de care să fiu mândru.
Primele concerte din 2020 sunt:
- București, True Club, 4 februarie;
- Băicoi, Club Touche, 7 februarie.
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
