Autografe

Am lansat un album, am cantat in 15 orase, am imprastiat undeva intre 400 si 500 de discuri, iar pe majoritatea le-am si semnat. Recordul a fost, asa cum era de asteptat, la Bucuresti, unde am semnat circa 70 de discuri. Tin minte la inceput, cand venea cate un pusti de 7-8 ani, trimis de parinti mai mult, sa imi ceara autograf: Doamne, ce emotie aveam!! In timp, te obisnuiesti insa, devine ceva normal, oamenii vor o amintire pe discul pe care l-au cumparat, pe carnetelul de autografe sau, dupa caz, pe carnetul de student (nu glumesc absolut deloc!).

Incerc, atunci cand dau autografe, sa nu ma repet foarte tare, mai ales in aceeasi seara. Daca stiu persoana care imi cere sa ii semnez discul, incerc sa il personalizez, sa scriu ceva cu semnificatie, ceva ce ne leaga. Nu imi iese intotdeauna, in multe cazuri sunt atat de incarcat energetic dupa concerte, adrenalina mai ca da pe afara incat nu spun chestii foarte inteligente. Rar, incerc sa si desenez ceva, dar e clar ca mana mea e stramba, nu degeaba mi-au facut parintii desenele pana am intrat la liceu.

Dar autograful diferentiaza spectatorii intre cei multi si necunoscuti in oameni cu care ai interactionat macar un pic si asta e important pentru tine, cel de pe scena. Sau poate e pentu mine, nu stiu penu colegi, dar mie imi e foarte greu sa cant in fata unui public pe care nu il vad, imi place sa vad reactiile instantantanee ale oamenilor la mesajele pe care le transmit. Asa ca, nu ezitati, poftiti la autografe! Pe strada, la concerte, la film sau in restaurant daca ne intalnim, nu ramaneti in umbra!

Pe unde imi propun sa mai dau autografe

Asta e o scuza pentru a spune pe unde as mai vrea sa mai cant. Practic, am cam acoperit orasele unde aveam ceva intrari de concerte, prieteni, cluburi cunoscute etc. Evident, in toamna voi incerca sa mai gasesc cateva orase unde sa merg cu albumul. Mai mult ca sigur vom incerca sa gasim ceva la Ploiesti, ca doar Alex e ploiestean si e normal sa ii vizitam orasul de bastina. Poate si la Brasov, daca gasim o locatie corespunzatoare care sa ne primeasca. Imi doresc mult si de multa vreme sa ajungem la Sibiu, insa lucrurile nu par asa simple pe cat mi-as dori eu. Am o datorie la Bacau si cu siguranta o voi onora (poate legata cu Iasi, cine stie), de asemenea, cu ajutorul lui Sorin Poclitaru, am deschis o discutie si la Falticeni. Ar fi in drum si Buzau, si Focsani, doar ca in primul diligentele nu au ajuns la destinatie (sau, in romaneste, nu s-a raspuns la ele), iar in al doilea nu exista o locatie cu traditie unde sa se cante. Mi-as dori sa ajung si prin Oradea (nu am mai fost de ani buni acolo, de cand mergeam la simpozioanele studentesti de la Facultatea de Geografie), poate Arad, poate la Bistrita (se pare ca ar exista vreo 2 cluburi unde se fac concerte), poate la Nasaud in celebrul La birou. Iar locatiile-surpriza ar fi mai mult decat placute.

In vara si toamna sunt si destule festivaluri (cel putin vreo 10 daca nu ma insel – Folk You, Tg. Jiu, Ploiesti, Braila, Alba, Bistrita, Calarasi, Mizil, Medias, Cluj-Napoca), dar nu imi fac iluzii in ceea ce priveste invitatii la ele si nici nu critic pe cineva – fiecare din organizatori stie mai bine ce se cere la el acasa deci discutiile sunt inutile. Cu siguranta insa vor fi macar 2 concerte in Bucuresti, sunt intr-o febrila cautare de spatii potrivite. Poate ajung macar o zi si la Calafat, la Tabara Folk.

P.S. Sa stiti ca si eu colectionez autografe – si ale prietenilor artisti (muzicieni, scriitori etc.), si ale sportivilor pe care ii admir si tot asa.