Bloggerul, știința și Apa Nova

Știți vechea mea dilemă, precum cea a caprei, eu ce sunt? Muzician, blogger sau om de știință? Nu de alta, dar m-am dus la dezbaterea publică a celor de la Apa Nova ca blogger și m-am trezit că eu mă uit la procesele tehnologice de tratare și epurare, că sunt captivat de cum se reabilitează canale colectoare fără să spargi șoseaua, deși sunt vechi de 100 de ani și la 10-15 m sub pământ. Da, există aceste tehnici non-invazive și în domeniul instalațiilor, din câte înțeleg e un robot asemănător celui care lucrează pentru metrou care construiește pas cu pas tunelul în care ulterior se introduc conducte/structuri de beton.

Recunosc însă că nu știam care este dimensiunea rețelei pe care Apa Nova – Compania de Apă București (noua denumire a firmei) o are în administrare și anume aproximativ 5.000 km de conducte, casete colectoare, apeducte. Ținând cont că vorbim de 55 de intervenții zilnice (sunt circa 20.000 de intervenții pe an), media este de 1 avarie la 90 km. E mult, e puțin? Dacă te gândești că există încă infrastructură mai veche de 1 secol (la propriu, nu glumesc, am văzut imagini cu lucrări din zona Ștefan cel Mare – Barbu Văcărescu, cu un colector din 1906), nu par multe.

Pentru un necunoscător, afirmația următoare ar putea părea ciudată sau incorectă: Apa Nova este cel mai mare producător de energie regenerabilă din București. Apele uzate menajere au o încărcare organică ridicată care, prin fermentare în treapta biologică a stației de epurare de la Glina (poate cândva o să vă spun și povestea etapelor procesului de epurare a apelor uzate, că pe a clorinării v-am spus-o), produce biogaz. Acesta odată obținut acoperă peste 50% din necesarul de consum al Apa Nova.

Probleme majore apar în cazul fenomenelor pluviometrice excepționale (care se consideră că apar odată la 50 de ani). Ce te faci însă când te confrunți cu patru astfel de evenimente într-un singur an? Într-o astfel de situație, sistemul de canalizare a acumulat în 13 ore o cantitate de apă pluvială mai mare ca media lunară a lunii iunie (care înclin să cred că e luna cu cea mai ridicată medie de precipitații). 

Administrativ vorbind, am constatat că nu știm unde încep și unde se termină responsabilitățile fiecărei instituții sau de ce unele lucruri par ciudate (vezi prețul diferit pe apă potabilă vs. apă uzată). Iată câteva aspecte interesante care țin cumva mai puțin de știință și mai mult de administrație.

• Contractul de concesiune a sistemului de alimentare cu apă potabilă și epurare a apelor reziduale din București a fost semnat în 2000, sub supravegherea Băncii Mondiale și este considerat de instituția menționată ca fiind unul din TOP 5 contracte din lume, cu o reducere a costurilor de aproximativ 349 milioane de dolari – sursa: World Bank
• Se lucrează la un masterplan pe 25 de ani în ceea ce privește alimentarea cu apă și epurarea apelor reziduale din București;
• Contractul de concesiune se termină la branșamentul blocului, de acolo este responsabilitatea proprietarului;
• Apa Nova – Compania de Apă București este o companie românească având ca acționari Primăria Municipiului București cu 16,31% din capitalul societăţii, Veolia Eau – Compagnie Générale Des Eaux cu 73,69%, iar cu 10% salariaţii societăţii prin Asociaţia ESOP;
• TVA-ul este diferențiat pe apă potabilă (9%) și pe apă uzată eliberată în canalizare (19%).

În încheiere, vă las cu un clip făcut de Cristi cu derularea evenimentului de la Sala Palatului, că eu cu țevile, metan-tancurile și fenomenele pluviometrice am uitat să vă spun prea multe.