Cu totii suntem artisti, unii in bucatarie, altii la locul de munca. Evident, insa, acum vorbim de artistii scenei, ai sevaletului, ai ecranului. Si, punctual, vorbim de artistul de mine, va place sau nu. Nu sufar de lipsa de atentie, chiar daca fac ce fac si ajung mereu in centrul ei. Nu am ajuns la nivelul sa nu pot iesi din casa fara a fi recunoscut, inca merg pe strada si nu sunt asaltat de fani.
In mod normal, artist m-am simtit cu adevarat in momentul in care a iesit albumul asta atat de mult asteptat si descantat. Dar asta e un criteriu pur scriptic, exista ceva palpabil ce ramane dupa tine. Exista insa momente in care m-am simtit artist si zau ca vreau sa vi le povestesc.
Primul dintre ele s-a petrecut la Milano. Eram in vacanta, impreuna cu sotia si socrii, si vizitand Domul, am ajuns pe acoperis. Si cum stateam noi la povesti, o doamna dintr-un grup ma intreaba “Nu va suparati, sunteti roman?”. Eu, crezand ca vrea sa ma intrebe ceva legat de Milano, dau afirmativ din cap, moment in care doamna imi spune “Matache, cantati folk!”. Va spun sincer ca m-am blocat, nu ma asteptam, dar doamna a elucidat imediat misterul. Ma vazuse cantand la Cricau, la editia 2008 a Festivalului Cetatilor Dacice. organizat de CJ Alba. Imaginati-va, de la Cricau la Milano! Doua zile nu s-a inteles nimeni, am zis de azi sunt artist, daca ma recunoaste lumea si la Milano.
Episodul 2. Se duce Daniel (n.a. Daniel Iancu, producatorul meu, directorul Patria Records, folkist de vaza al patriei) cu matrita discului la multiplicare. Cand deschid oamenii macheta cu designul pentru coperta albumului, unul din oamenii de la ODS exclama: a, pai eu pe domnul il cunosc! Cu ani in urma, pe vremea cand dansul lucra in cu totul alta parte, am lucrat la multiplicarea unor DVD-uri cu un film realizat pentru un proiect al Universitatii din Bucuresti.
Episodul 3. Ma duc acum 2 saptamani la Teatrul Excelsior, gazda concertului meu de lansare, sa mai povestim de una-alta. Iar doamna Creanga imi spune zambind: domnule Matache, ma critica fanii dvs. ca nu am printat afisele. Fara sa inteleg prea multe, crezand ca se refera la bilete, trec mai departe. Luni dimineata primesc mesaj pe twitter de la un prieten: au ajuns afisele tale la printat in sfarsit. Firma unde lucreaza printeaza afisele pentru Teatrul Excelsior. Ce lume mica, nu?
Asadar, daca ne cunoastem sau nu, va astept pe 11 februarie 2013 la Teatrul Excelsior din Bucuresti, la concertul de lansare a albumului HOINAR prin Piata Matache. Albumul care m-a facut artist cu adevarat.
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
