De la meciul pierdut cu Middlesborough am incercat sa ma departez, macar la nivel emotional, de lumea fotbalului. Ma uit la meciuri, ma bucur la victorii, ma intristez in limita bunului simt la infrangeri, dar ceva din sufletul meu s-a inchis la acel moment. De ceva vreme insa, experimentez din nou emotii legate de fotbal, iar vinovat de asta e un om despre care am mai scris. Si daca initial credeam ca e vorba atat de el, cat si de echipa unui oras care imi e foarte drag, imi dau seama ca oamenii primeaza intodeauna. Altfel nu se explica prezenta in Giulesti la meciul cu Rapid si emotiile din fiecare etapa pentru rezultatele sale.
Ca si atunci, am ales sa scriu cand Cristi a pierdut un meci si nu la victorie, cand oricum toata lumea te lauda. Meciul cu FC Brasov era unul aproape decisiv pentru Pandurii, in cazul unei victorii echipa fiind calificata in proportie de 99% in Europa League. Evident, desi pentru brasoveni meciul nu avea nici o miza (nici retrogradarea, nici cupele europene), acestia au castigat cu doua goluri marcate in ultimele 10 minute, iar pentru asta merita felicitati. Doar ca “dezastrul” a fost limitat semnificativ de jocul rezultatelor (lucruri bune se intampla oamenilor buni, nu?), Petrolul si Astra terminand la egalitate, iar Dinamo pierzand la Vaslui.
Foarte multi spun ca a gasit o echipa deja formata la Pandurii de Petre Grigoras si au, fara indoiala, dreptate. Petre Grigoras a facut o treaba excelenta si, la cum il cunosc pe Cristi, el e primul care ii recunoaste meritele. Poate la fel de multi uita ca, in iarna, echipa a pierdut cel mai important jucator al sau, pe Maxim (daca a reusit in atat de scurt timp sa joace constant la Stuttgart inseamna ca e un foarte bun jucator). De asemenea, jucatorii din lot nu au foarte multa experienta in ceea ce priveste meciurile decisive, cu miza mare, astfel ca nu ar trebui sa il judecam foarte tare pe Rusu pentru eliminarea stupida care a distrus echilibrul din echipa. Presiunea pe ei e uriasa, astfel ca e normal sa apara sincope. Important e ca impreuna cu Cristi sa gaseasca solutia pentru a-si atinge obiectivul, care e atat de aproape si care ar fi o performanta exceptionala pentru echipa. Si pe care consider ca meritata pentru Cristi.
Cu doua etape inainte de finalul campionatului, Pandurii sunt pe locul 2 in clasament, iar cel mai bun aspect este ca nu depind de rezultatele adversarilor pentru a ramane pe locul II, ci doar de rezultatele proprii. Vor fi doua meciuri foarte dificile, cu Concordia Chiajna, care lupta la retrogradare, si o contracandidata la Europa League, Astra Giurgiu.
In concluzie? Hai, Pandurii, Cristi, iti tin pumnii! Nu de alta, dar am stabilit cu Chinezu ceva si vreau sa ne tinem de cuvant.
Vorbesti despre un om cu coloana ratacit printre hahalere….
Cine crezi ca o sa inteleaga ce vrei sa spui?
Oare cati sunt cei care striga acum “free jiji”?
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
3 Comments
Eram in Munchen cand s-a jucat meciul. Si ma uitam la livescore. Si eram relaxat. Dupa care, pe final, am avut treaba (a se citi niste beri degustate, ca de aia eram acolo) si am vazut doar rezultatul final. Si m-am posomorat atat de tare de ma intrebau cei din jur ce am.
Bre, cum te face un om fain precum Cristi sa pui coracon chiar daca nu ai nici o treaba directa… 🙂
@Cristian eu am vazut meciul in direct – culmea, eram in una din cele doua zile acasa. Si n-a fost fun deloc. Doar ca lucrurile s-au aranjat, cumva, de la natura 🙂