
Sportul national in Romania este, de departe si mai presus de fotbal, parerismul. Si am zis ca nu se face sa nu imi dau si eu cu parerea, ca de, sunt mandru ca-s roman, vorba cantecului. O sa incerc sa imi sustin insa parerea cu argumente mai curand stiintifice si juridice, decat cu pasiune si dorinta. Evident, trebuie sa incerc sa simplific limbajul pe cat posibil, ca sa si intelegeti ceva, iar asta sper sa nu provoace daune pe partea stiintifica.
In perioada de varf a scandalului mediatic privind contaminarea cu aflatoxina a laptelui, citeam des comentarii si pareri pe bloguri si facebook de tipul nu mai beti lapte de la capitalisti, plin de chimicale, beti de-al nostru, de la tarani. N-am ce face, deformatie profesionala, as analiza tot ce imi cade in mana si tot ce bag in mine. Nu ii condamn pe cei care merg pe premiza neprocesat inseamna natural. Dar… Aflatoxina ajunge in laptele prin hrana (furaje, nutret etc.). Alerta, dupa cum vom vedea, nu a fost doar pentru o anumita zona din Romania, ba chiar se manifesta si in Serbia, ceea ce ma duce cu gandul la o arie de raspandire a ciupercii cu nume de cod aflatoxina pe o arie mult mai larga si anume cam tot sudul tarii.
Ce stiti despre producatorul individual de la care cumparati lapte natural? Din ce zona provine? Cu ce isi hraneste vacile care dau laptele pe care il consumati? Ce norme de igiena respecta acel producator? Cum a fost pastrat acel lapte? Sa nu ma intelegeti gresit, sunt convins ca in pietele din Romania exista foarte multi oameni de buna credinta. Si eu mi-as dori sa mananc doar produse direct din gospodariile oamenilor – lapte, branza, afumaturi, legume. Apropos de afumaturi (stiti voi sunculita aia afumata pe care o mananci cu ceapa si/sau mustar!), oare furajele pe care porcul taranului le-a consumat nu erau si ele contaminate cu aflatoxina? Apropos de legume, aveti idee daca si in ce cantitate a adaugat producatorul ingrasaminte (in sud se practica azotatul de amoniu)? Si daca da, cum ati ajuns la ideea respectiva? De foarte multe ori ne bazam pe niste stereotipuri care nu sunt neaparat corecte. Si chimistul din mine crede mai mult in buletine de analiza decat in buna credinta oamenilor din secolul 21.
Stupoare: aflatoxina exista!!! Si exista in tot felul de produse biologice si pe care le consumam des si cu placere, cum ar fi de exemplu berea (Mably si colab., 2004; Burdaspal si Legarda, 2013). Asta ar fi titlul jurnalistico-fantastic. Stiintific, aflatoxinele sunt produsi de metabolizare ai unor ciuperci (fungi – Aspergillus flavus and Aspergillus parasiticus), iar structura lor (foto stanga – sursa foto) a fost identificata inca din anii ’60, iar activitatea biologica indelung studiata (Wild si Hall, 2000). A. flavus produce B1 si B2, iar A. parasiticus produce G1 si G2, dar si B1 si B2. Mai departe, B1 si B2 sunt metabolizati la M1 si M2. De asemenea, au fost identificati inca doi compusi din aceasta categorie si anume B2A si G2A (foto dreapta – sursa foto). Conform Wild si Turner (2002), cel mai toxic din compusii enumerati este B1.
Deci nu e vreun compus/parazit nou sau ceva neelucidat. De ce este periculoasa contaminarea plantelor si transferul lor catre animale, iar ulterior catre om?
Infectia cu Aspergillus la culturi si contaminarea ulterioara cu aflatoxine este asociata climatelor si anotimpurilor uscate si foarte calde (vi se pare cunoscut de la noi din ultimele veri?) (Shephard si colab., 1996; Hell si colab., 2003). Aflatoxinele produse de Aspergillius apar in special la stocarea produselor, dar probleme pot aparea si in cazul unor plante (Sinha si Sinha, 1992; Miller, 1995).
Ca sa tineti minte pentru viitor, orice compus care contine un nucleu aromatic are un anumit potential cancerigen. Cu cat mai multe nuclee, cu atat mai mare potentialul. Daca va uitati pe pozele postate, acolo mai sunt niste atomi de oxigen iar la carte scrie ca ei pot reactiona cu diversi compusi si deci se pot lega de molecule existente in corpul uman. Aflatoxinele sunt toxice, cancerigene, mutagenice si au actiune imunosupresiva.
Aici intra in rol chimistii si biochimistii. Prin programul naţional oficial pentru controlul reziduurilor (metale grele, pesticide, microorganisme etc.) este analizat un număr de probe pentru depistarea micotoxinelor din lapte. Numarul de probe este stabilit si aprobat de Comisia Europeana determinat in functie de mai multi factori: cantitatea de lapte produsă în România, neconformităţile descoperite în anii anteriori şi de incidenţa acestora. Probele sunt analizate obligatoriu in laboratoare acreditate. In cazul in care o proba este pozitiva, se notifică obligatoriu ANSVSA, lotul din care provine proba este identificat si sechestrat, iar proba este trimisa spre analiza catre Laboratorul Naţional de Referinţă (LNR).
Daca LNR confirma rezultatele, atunci autoritatile sanitar-veterinare desfasoara o ancheta care include identificarea unităţii producătoare, lotul de unde provine materia prima sau, dupa caz, animalele de unde provin produsele incriminate, identificarea sursei de contaminare si eliminarea/prevenirea ei. Apoi se efectueaza un nou program de recoltare de probe pentru fiecare lot, pentru a se verifica daca a fost eliminata contaminarea (sursa).
ANSVSA precizeaza ca, in conformitate cu legislaţia europeana, Operatorii din sectorul produselor alimentare şi operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale iau măsuri, în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei din unitatea aflată sub controlul lor, astfel încât produsele alimentare sau hrana pentru animale să satisfacă cerinţele legislaţiei alimentare care sunt relevante pentru activităţile lor şi verifică îndeplinirea acestor cerinţe.“ De asemenea, operatorul are obligativitatea de a retrage de pe piaţă produsele care nu satisfac cerinţele de siguranţă ale produselor alimentare. Retragerea acestor produse neconforme se face cu informarea autorităţilor competente şi sub supravegherea acestora.
Pe 5 martie 2013, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) primeste (citez) două notificări prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje European (SRAAF), din partea Punctului Naţional de Contact al Germaniei. Notificările primite se referă la porumbul destinat utilizării în hrana animalelor, iar riscul identificat îl reprezintă prezenţa de aflatoxine. Ambele notificari se refereau la aflatoxine în porumb (pentru furaje) din Serbia, incarcat in Portul Constanta. De asemenea, se mentioneaza ca probele analizate au indicat faptul că nivelul de aflatoxină se încadrează în limitele admise (sursa).
Pe 7 martie 2013, ANSVSA demareaza un control la nivel de national ca urmare a unor depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxină M1 la probele de lapte prelevate de inspectorii ANSVSA, de la o fermă, în cadrul programului de autocontrol (sursa).
Pe 14 martie, un alt comunicat ANSVSA indica faptul ca, in urma analizarii a 1062 de probe, au fost depistate 7 unităţi, cu rezultate neconforme şi anume: 3 ferme, 2 unităţi de procesare şi 2 unităţi de colectare, precizand ca unităţile colectare şi procesare prelucrează cantităţi mici de lapte, între 2 şi 7 tone, iar distribuţia se face pe o zonă mică, limitată. Dupa identificarea lotului suspect de catre procesator, ANSVSA a solicitat acestuia retragerea tuturor loturilor produse in perioada suspectata de neconformitate din cauza (atentie!) potenţialului risc ca o parte din loturile contaminate să fi ajuns în procesare, pentru eliminarea oricarui pericol pentru sănătatea consumatorilor.
Pe 18 martie, Danone anunta printr-un comunicat de presa ca, după primirea rezultatului pentru aflatoxină M1 pentru o livrare de la unul dintre furnizorii săi de lapte (rezultat care era peste limita legală), sisteaza imediat colecta de lapte de la ferma respectivă şi, pentru siguranţa consumatorilor, a decis să blocheze in depozitul sau 75 tone de produse si să retragă preventiv de pe piaţă unele produse care ar fi putut să conţină urme de lapte contaminat de la acea fermă. De asemenea, implementeaza măsuri suplimentare şi voluntare de auto-control faţă de obligatiile legale de monitorizare şi control si planul aferent validat de autorităţi, inclusiv achiziţia unui echipament propriu de testare a conţinutului de aflatoxină pentru tot laptele care intra in fabricile sale.
Pe 19 martie, tot printr-un comunicat de presa, Danone Romania anunta ca, in paralel cu retragerea de pe piata a produselor cu potential risc, a trimis probe din acestea spre analiza catre un laborator european acreditat. Rezultatele primite de la laborator in aceasta zi confirma ca produsele Danone au un continut de aflatoxina sub limita europeana si, ca urmare, sunt sigure pentru consum.
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
1. de acord cu amplificarea,
2. Danone cred ca a rectionat foarte bine, adica preventiv (stia ca va fi ciuca batailor oricum si in orice discutie despre ind. laptelui) si constructiv deschis ( a investit in capacitati de testare).
3. da, producatorul roman este pasiv, reactiv si se complace in postura de victima in loc sa valorifice un atu, ca este roman, adica este actor intern.
[…] Matache, care a participat cu această […]
[…] un an și un pic, după articolul meu Laptele si aflatoxina – mituri si realitati, am primit invitația de a face o vizită în fabrica Danone de la București (undeva în Fundeni, […]
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
5 Comments
O prezentare succinta foarte buna dar din care lipseste un singur punct, concluzia/concluziile. Deci ce concluzie tragem ? Ca de fapt criza nu a fost criza ? ca nu stim sa apreciem standardul de calitate ? Ca Danone este ”suspectul de serviciu” ? Ca 1 pachet de țigări pe zi este mai cancerigen decat un pahar de lapte netestat?
Obisnuiam sa dau aceasta probema de rezolvat la facultate: ce este mai periculos ? 2 pachete de tigari pe zi fumate 10 ani sau sa traversezi o autostrada legat la ochi ?
In alta ordine de idei este logic dar, mai ales psiho-sociologic si cultural, sa asociem unui aliment de baza mituri si realitati. Nu exista aliment de baza fara cele doua ”bagaje culturale” datorita legaturii intime cu propria noastra evolutie. Ambele, miturile si ”realitatile” sunt construite social iar daca il lasi pe nea Gheorghe sa decida, el alege simplu, in functie de 2 parametri: propria experienta si de ultima informatie relevanta care ii confirma ce cunostea deja.
Adica: el a trait cu lapte de la tarani si daca ultimul scandal mediatic este despre Danone atunci evita produsele respective sau a crescut cu Danone si evident are incredere etc.
Asa ca realitatea stiintifica va fi secundă (aflam tarziu, aproximativ pe la 6 ani cum este cu laptele bun) in raport cu orice experienta personala cu alimetntul respectiv, de aici rolul important al educatiei.
@Semanticus Uite de-aia ti-am cerut parerea, ca tu intelegi altfel reactiile oamenilor.
Mi se pare ca fiecare va trage concluziile pe care le vrea oricum, tocmai pe baza rationamentului tau – daca el stie ca laptele de la tarani e cel mai bun, ce vin eu acum sa ii spun altceva? Dar eu as zice asa in loc de concluzii:
1) scandalul a fost mult amplificat de presa (evident) – nu stiu daca intentionat si directionat, sau doar in cautarea senzationalului;
2) Danone a reactionat la alerta nici bine, nici rau, ci conform cadrului legal si standardelor interne de calitate, ceea ce, pana la urma asta e de dorit sa faca toata lumea;
3) Cine pierde? Producatorul roman de lapte, pentru ca e suficient sa apara o alerta si nici o fabrica nu mai cumpara de la el.