15 lecții de folk-clor

Articol de față e scris după o întâlnire cu Monica, cea care de altfel semnează și titlul în bună măsură. Ea le-a numit învățături, eu, mai curând profesor decât profet, le-am zis lecții de folk-clor, că sunt și folkist, și chimist. Ca un observator de la distanță ce este (Monica joacă în deplasare de vreo 3 anișori, la Lisabona), mi-a zis când ne-am văzut la cafea: de ce nu scrii un articol despre 15 lecții învățate în acești 15 ani de carieră? Ceva care să îi ajute pe cei tineri, care sunt mai la început, care nu știu de unde să apuce.

1) Nimic nu înlocuiește munca. Nu există nici un dubiu, oricât de mulți bani ai la dispoziție (care, de altfel, sunt extrem de importanți în carieră), nimic nu înlocuiește munca. Banii nu cântă în locul tău, relațiile nu cântă singure, ele pot deschide uși, susține proiecte, dar, dacă vrei succes pe termen lung, pune osul la treabă. 

2) Talentul e foarte bun, dar pune-l la treabă. Ești talentat, e foarte bine, folosește să te pricepi la ceea ce faci, cu atât mai bine dacă ești genial la scris piese, versuri etc. Dar, ca orice lucru nefolosit, talentul nepus la treabă se atrofiază.

3) Nu îți bate joc de mâini întinse. Fie că vorbim de oameni care te difuzează la radio, de sponsori, de persoane private care îți plătesc cheltuieli de album sau te cazează la ei acasă și te pun la masă, fie că vorbim de colegi care te recomandă undeva sau de oameni care îți plătesc un concert, nu uita să spui mulțumesc, să răspunzi cu aceeași monedă, să fii recunoscător. Să dai bună ziua și după ce ți-ai luat banii. Nu întârzia, nu fii prețios, nu face pe primadona dacă nu ai luat încă un Grammy sau ai vândut Sala Palatului pe bune. Și chiar dacă ai vândut-o, gândește-te că unii au vândut Wembley de 5 ori într-o săptămână. 

4) Întreabă. Nu pleca de la ideea “dacă spune nu?”, cea mai proastă întrebare este cea care nu a fost pusă. Eu gândesc mereu că “mai mult de un refuz, nu am ce să pățesc dacă întreb”. În schimb, s-ar putea să primești multe răspunsuri utile, chiar de la oameni de la care nu te aștepți.

5) Experimentează. Dacă tu cânți folk, nu înseamnă că veșnic trebuie să fii un om și o chitară, eventual să cânți același lucru 30 de ani. Caută colaborări, eventual cu oameni din alte zone muzicale, ascultă, la rândul tău, multă muzică, vezi unde e muzica în secolul XXI, implică și alte instrumente în proiectele tale, nu deveni un obosit plictisit. Fă lucrurile altfel decât ceilalți. 

6) Învață în permanență. Nu știam nimic despre management în 2004. Nu știam nimic despre promovare în 2007. Nu știam nimic despre drepturi de autor în 2010. Nu știam nimic despre organizarea unui turneu în 2013. Nu știam nimic despre crowdfunding în 2016. Totul se poate învăța. Uită-te la oameni care au reușit pornind de la nimic, sunt mii. Vezi ce au făcut bine, vezi unde au eșuat alții, vezi ce poți “fura” de la ei, nu trebuie să reinventezi apa caldă sau roata. 

7) Fă alianțe. Cu alți artiști, învățați unul de la altul, angajați un tehnic pe care să îl plătiți împreună, împărțiți cheltuieli de sală de repetiții, sonorizare etc. Promovați-vă unii pe alții, găzduiți-vă unii pe alții în orașele pe care le vizitați. Dacă nu vă alegeți cu un Grammy, sigur vă alegeți cu niște prieteni și amintiri pe cinste.

8) Cunoaște-ți publicul. Publicul e motivul pentru care tu exiști ca artist, altfel ai cânta acasă, în baie. Dacă nu știi nimic despre el, cum ajungi la publicul tău, pe ce canal îl abordezi? Cum știi ce îi place? Cum îl convingi să te asculte, să dea bani pentru tine? Nu îți bate joc de public. Sunt mii de artiști geniali care au murit de foame, unii deși au ajuns pe culmile gloriei. Pentru că, dintr-un motiv sau altul, s-au crezut zei intangibili, cărora publicul le acceptă orice. Sex&drugs&rock’n’roll e bun, dar mai ales după ce te dai jos de pe scenă, înainte s-ar putea să dăuneze. Calității spectacolului, relației cu spectatorii sau organizatorii. Fidelizează-ți publicul. S-ar putea să fie oameni care vin o dată la concert, le place, dar a doua oară nu mai vin. S-ar putea ca unii oameni, dupa 10 ani, să se plictisească de aceleași piese. E foarte important să le provoci un sentiment de apartenență la o comunitate, să se simtă prețuiți. Surprinde-i cu chestii mici, pentru ei vor fi uriașe – un telefon, o floare, un concert doar pentru ei, o piesă ascultată înainte să apară. Ceva.

9) Nu înjura, nu scuipa, nu jigni. Chiar dacă destinatarul o merită cu vârf și îndesat într-un anumit moment. Viața are un simț al ironiei exacerbat, s-ar putea ca cel pe care îl insulți acum să îți mai apară în cale și să ai nevoie de el. Un scuipat sau o jignire poate fi un motiv bun să te refuze sau măcar să nu îți răspundă la telefon.

10) Fii proactiv. Nu aștepta să vină oportunitățile la tine – producătorul, sponsorul (uite ce frumos stau la panou! – foto dreapta), omul de radio, organizatorul de evenimente. Oamenii aceia au foarte multă treabă și încă vreo câteva sute de artiști la ușa lor. Dacă tu stai la tine acasă, cei de la ușă sunt doi pași mai aproape de rezultatul dorit. Nu ai ce să pățești, cel mult punctul 4.

11) Ai răbdare. Dacă nu te cheamă Mozart, s-ar putea să dureze un pic până ajungi la glorie. Constanța însă face minuni, iar treaba bine făcută plus un pic de răbdare bate, de multe ori, talentul. Succesul nu vine neapărat după primul concert.

12) Calculează. Toți am vrea să ne cumpărăm chitare de 5.000 de euro, să cântăm pe stadioane, să tragem în Ocean Way Studio, cu Vinnie Colaiuta și Chris Botti. Dar dacă tu produci muzică de 500 de euro pe an, ori vii cu bani de-acasă, ori mai calculezi. Pasiunea e una, viciul e alta. Sunt cel mai tare la Excel, când vine vorba de investiții.

13) Progresează. Încearcă să crești în permanență, al doilea album să fie mai bun ca primul, Ibanezul cu care ai câștigat primul premiu e ok, dar ia-ți o chitară să sune dacă ai depășit banca din fața căminului. E bine că ai o placă de sunet bună acasă, dar nu va suna niciodată ca în studioul lui Victor Panfilov.

14) Dă ceva înapoi. Când câștigi 10 lei din muzică, dă măcar o bucățică înapoi muzicii (pune-i deoparte pentru viitorul album, instrument etc.). Când ajungi să cânți cu 100 de oameni, ia un puști cu tine, să se bucure și el de sentiment, în deschiderea concertului tău. Când știi cum se deschide o ușă, învață-i și pe alții. În business, se numește CSR – corporate social responsibility. Muzica ta e business-ul tău.

15) Visează. Nu există rețete ale succesului, au fost proiecte majore, care aveau tot ce trebuie, dar care au eșuat. Dar toate cele care au reușit au pornit, fără doar și poate, de la un vis.

Folk-clor de dor, că nimic nu e ușor,
Folk-clor duios, să vă fie de folos!