Gurmand în Iași ar fi despre mine, gurmand de Iași e despre felul în care o serie de oameni s-au gândit să mă primească. Concertul de la Iași avea cu totul alt rol, să fie antecamera pentru recitalul de la Dorohoi. Cum cel din urmă s-a anulat, m-am trezit cu niște timp liber și câteva invitații de a vizita niște business-uri locale din Iași. Aici vinovată e Mihaela Ganciu și echipa de la Caracteristic, o prezență puternică în zonă, ei fiind numitorul comun pentru toate cele patru interacțiuni ale mele despre care povestim. Ca un făcut, toate aveau legătură cu mâncarea, deci adio cură de slăbire! Și pentru că poveștile merită să rămână scrise, să începem poveștile (unde e scris bold, e și un link către oameni).
Nici nu ajunsesem la hotel, că îmi sună telefonul: domnule Matache, unde sunteți cazat, că avem un pachet dulce pentru dvs. de la Glazurai. Îi spun omului și într-o oră curierul mă sună că e jos. Pricomigdalele au dispărut ca prin vis, parcă nici nu au existat (după 6 ore în mașină, nimic surprinzător), apoi bomboanele Glazurai. Îi găsiți în Iași, pe Sărăriei, la nr. 189, au și prăjituri fără gluten sau raw-vegane.
Dimineața de sâmbătă a început cu povești cu doamna Gica Neamțu, omul care a pornit de la un vis, pe care l-a transformat într-o afacere sustenabilă – Pofta Focului. Și cu care mă cunoscusem deja cu o seară înainte, la concert – stătea aproape de cafeneaua Chez Les Amis și a zis să vadă ce știe să facă folkistul. Multă muncă, curaj de a-și apăra produsele în fața oricui le-ar pune la îndoială sau le-ar minimiza calitățile. De la inginer metalurg la antreprenorul care magnetizează presa locală și nu numai la târgurile de producători nu e doar un pas, ci e mult efort depus pentru a crește organic, a câștiga încrederea clienților. Zacuscă felurită – de gălbiori, de ghebe, de păstrăv sau crap, dulceață – pardon, dulcegărie, cum grăiește eticheta borcanelor cu elixirul de căpșuni, mure sau ardei iute, sosuri – vraja busuiocului, sosul brun cu fructe din prun sau salata de sfeclă. Le găsiți pe Băcănia Tei, Real Foods, Pain Plaisir, Nasul Roșu sau chiar pe emag.
După atâtea legume, am schimbat un pic registrul și am mers la Fabrica de Fum, unde lemnul de cireș face minuni în a afuma tot felul de bunătăți. Douăzeci de produse în portofoliul Fabricii de Fum, trei tradiționale (cu atestat, nu doar vorbe), 15 artizanale – unde aș recomanda un piept de porc afumat (probabil cel mai bun kaizer din ultima vreme, clasa artizanal) și niște cârnați de porc cu vită ușor picanți, până la piept de rață crud-uscat sau afumat (cele două din clasa gourmet). Dacă sunteți din București sau din țară, îi găsiți fie pe Băcănia Tei, fie pe RealFoods sau la Nasul Roșu.
Cu Marian Olteanu de la GRAMMA Wines nu am reușit să mă văd decât în fugă, dar promisiunea a fost clară, cu prima ocazie mergem să vizităm crama lor de lângă Iași, aflată în plin proces de transformare. Am făcut schimb de cărți de vizită – a mea era un CD cu Alchimie, a lui o cutie cu 4 sticle de vin (din cele 15 din portofoliul companiei), rămâne de văzut cine iese mai câștigat.
Așa că, în concluzie, sunt recunoscător și pentru primire, și pentru bucate, și pentru kilogramele în plus și portbagajul plin, ca arbitrul după meci în perioada Cooperativei. Semn că, dacă esti bun, lumea te vede. Vă pupă artistul și încheie corespondența de grumand în Iași.
P.S. A fost frumos și la concert la Iași, public ca de obicei, cât să nu bată la ochi, cât să nu lipsească. Mi-era dor de cântat, recunosc, s-a văzut lipsa după cum nu mai știam textele cântecelor, eram nevorbit, au crezut oamenii că sunt la stand up comedy, nu la folk. Mai poftiți pe la noi, când se va mai putea.
Ți-a plăcut? Dă mai departe!
