
Nici nu s-au terminat bine Jocurile Olimpice și Rio de Janeiro se pregătește de o nouă competiție sportivă majoră cu impact global: Jocurile Paralimpice. Știu, audiența va fi mult mai mică, mult prea puțini oameni interesați, eroii au plecat deja acasă. Sincer, acești oameni care între 7 și 18 septembrie vor menține spiritul olimpic la înălțime mi se par cel puțin la fel de eroi ca Usain Bolt, Michael Phelps sau Simone Biles. Pentru Bolt sau Phelps, sportul este cariera pe care și-au ales-o, meseria lor dacă vreți. Pe care o fac la superlativ, sunt sportivi excepționali. Pentru sportivii paralimpici, sportul e mai mult decât atât, vorbim de avantaje fizice – mușchi mai puternici, circulație mai bună, un echilibru superior și o coordonare mai bună. Vorbim însă și de lucruri precum motivație, încredere în forțele proprii și de o cale de integrare.
România va fi reprezentată în discipline ca atletism, ciclism, judo pentru nevăzători, caiac, înot și tenis de masă. Asta e știrea, dacă vreți. Eu vă invit să nu citiți știri și statistici, ci vreau să rețineți niște oameni care înoată, aleargă, vâslesc sau joacă tenis mai bine ca foarte mulți dintre noi. Și să citiți o parte din poveștile lor la colegii mei de la Kooperativa. Noemi și Samuel Ciorap sunt înotători și pleacă la Rio cu obiectivul precis de a-și doborî propriile performanțe. Da, știu, cu toții visăm la medalii, dar cred că dacă fiecare din noi și-ar depăși performanțele, viața noastră ar fi mai bună. De aceea obiectivul lor mi se pare nobil. Noemi a fost și la Londra, iar acum este pe locul 16 în lume, un număr magic pentru ea, care practică înot de….16 ani. Povești despre Sami și Noemi găsiți la Dragoș și Cristi.
Carol Eduard Novak este cel mai medaliat sportiv paralimpic al României și campion olimpic en-titre al probei de track. În palmares are încă două medalii olimpice de argint la rutier, atât la Beijing, cât și la Londra. La Rio vom avea încă un ciclist calificat, pe Olah Attila, semn că exemplul lui Eduard Novak dă roade. Iulian Șerban era campion național în clasa a 7-a la canoe 500 și 100 m. La 21 de ani însă, și-a pierdut un picior, dar asta nu l-a oprit din pasiunea sa, iar odată cu includerea acestui sport pe lista celor prezente în programul Jocurilor Paralimpice el va reprezenta România la Rio. O poveste asemănătoare are și Mihaela Lulea, sportivă medaliată cu aur la Europene și bronz la Mondiale.
Dacian Makszin (tenis de masă) este și el la a doua participare la Jocurile Paralimpice, după Londra, dar anul acesta va fi însoțit și de Bobi Simion. Alex Bologa este primul judoka în totalitate nevăzător din Romania și primul care s-a calificat pentru Jocurile Paralimpice. Florin Cojoc este calificat în probele de săritură în lungime și săritură în înălțime, fiind de asemenea la a 2-a ediție de Jocuri Paralimpice.
În final, aș vrea să îi menționez pe oamenii care sprijină lotul paralimpic al României și mă refer la Olympus, care donează câte 50 de bani pentru fiecare sticlă promoțională de lapte de consum (1,5% și 3,5% grăsime) cumpărată. De asemenea, le mulțumesc tuturor celor care contribuie indirect la lupta acestor oameni pentru a-și face viața mai bună, pentru a câștiga câțiva metri în maratonul lor pentru independență. Mult succes sportivilor români la Jocurile Paralimpice!
Credit foto: Dragoș Asaftei
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!