
Pe Mishu Călian îl știu de aproape 10 ani – suntem bătrâni, mă! mai ales tu! – și zău că m-am săturat de câte transformări am văzut în cariera lui de muzician. E ok, lui pot să îi spun muzician, că are școală. Când l-am cunoscut era un haiduc, ca și mine, el cu chitara și vocea. Apoi a fost Trupa de Acoperire, că de, arta e bună, dar nu plătește facturi. Apoi a fost Maya, o trupă care mi-a plăcut la nebunie, i-as compara, din punct de vedere compozițional, cu byron. Am aflat ulterior că au mai fost și alte proiecte din care a făcut parte.
I-am dat și premiu, frate, din partea ForeverFolk, în 2009! Pe lângă cele câștigate de el prin festivaluri de folk și rock, de foarte multe ori pentru compoziție. Iar în toți acești ani l-am înjurat pe numitul Călian că stă ca vaca pe coadă și nu scoate și el un album, că piese are destule, de cântat știe, oleacî di bataie știe, deci numa’ bun. Eu, în mintea mea, am zis că pricepe mesajul și așa și părea.
Între timp s-a însurat (ulterior am aflat că nici asta nu l-a ținut prea mult), ca să fie liniștit în procesul de creație (dacă ești dislexic, ca mine, citeai cratițe). Eu unul îmi luasem gândul că mai văd vreodată în viețișoara asta a mea un album pe care să scrie Mishu Călian. Îl și vedeam drept noul Luțu/Torje/Radu Niculescu/Alibec din muzica românească, născut talent și mort speranță. Nu mai spun că de câte ori am fost la Cluj să cânt, el pleca din localitate, să fie sigur că nu vine să mă vadă cântând, dar eu eram suficient de nesimțit să îl rog să mă ajute cu câte ceva – că un cablu, că un stativ de microfon, ce mai are nevoie un muzician care vine de la București în Ardeal.
Și mă lovește știrea: Mishu Călian lansează Noi n-am văzut! Și dau și citesc, și încep să ascult și realizez că Mishu s-a mai reinventat o dată. Știam că e ascultător de muzică electronică, știam că e fan Depeche Mode, dar eram prea legat de folk-rocker cunoscut cu ani în urmă. Și totuși, iată Scrum într-o variantă total diferită de ce mulți dintre noi știau cândva. Poate mult mai apropiată de ce se întâmplă la ora actuală prin festivalurile muzicale de pe la noi (de ex. Electric Castle).
Pe 1 iunie, Noi n-am văzut a fost lansat pe Zonga, iar începând de mâine, 8 iunie, el va fi disponibil pe toate rețelele de streaming și distribuție digitală (Spotify, iTunes, Deezer etc.). Album cu 10 piese despre care Mishu zice așa:
Noi N-am Văzut este un album conceptual care prezintă o lume duală, androgină, descriind o linie sinusoidală care pornește de la întrebările, dorințele și nevoile umane de bază. Trecând prin o mulțime de stări și trăiri reușește să închidă un cerc odată cu întoarcerea la natură. Are o componentă sufletească și socială pronunțată.
Mishule, draghe, ce să îți zic, bun venit în lumea artiștilor independenți, o să ai de muncit la greu, dar o să faci ce îți place: muzică. Îți țin pumnii să fie bine ca să nu fie rău, să te văz la Sziget, la Electric Castle și pe unde mai vrei tu.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!