Credit foto: Petru Ivu
Prenumele e cea mai recentă piesă de teatru văzută de mine, ba chiar într-un loc pe care îl cunoșteam bine ca sală de cinema sau cel mult de spectacol – Cinema Pro. Zi de joi, obosit după o săptămână tâmpită, ora 20:00, noroc că de la Universitate doar cobor și am intrat în “locul crimei”. Așezat confortabil în scaun, mai că ațipeam până la apariția în sală a lui Mihai Călin în rol de…povestitor. Jovialitatea și energia pe care o transmite acesta m-a înviorat instant, iar apoi am avut parte de 90 de minute de voie bună, râzând în hohote în majoritatea momentelor. Traducerea și adaptarea în limba română mi se pare una foarte reușită.
Distribuția îi include pe Claudiu Bleonț (Pierre), Mirela Oprișor (Babou), Mihai Călin (Vincent), Raluca Aprodu (Anna) și Leonid Doni (Claude). Aș dori să vă spun simplu și hotărât care din ei mi-a plăcut mai mult, pentru că fiecare în parte își joacă rolul magistral. Claudiu Bleonț parcă e făcut pentru roluri tragice chiar și când joacă în comedii, iar ca unul venind din mediul universitar vă pot confirma că joacă exemplar rolul profesorului stratosferic, rupt de realitate, pe care “știința” îl duce uneori la limita între amuzant și ridicol. Mirela Oprișor în Babou e modelul femeii voluntare, care a renunțat la tot pentru ca soțul său să își împlinească idealul. Leonid Doni (da, frate, Robi din Las Fierbinți) face parte din actorii care te fac să zâmbești și dacă pur și simplu stă pe scenă. Mihai Călin e modelul de artist dominant, care ocupă centrul scenei asemeni boxerului în ring. Ralucăi Aprodu îi vine perfect rolul de femeie fragilă, care însă explodează când este jignită.
În Prenumele, e fascinant modul în care Matthieu Delaporte și Alexandre de la Patellière construiesc intriga pornind de la o glumă nevinovată, un joc de cuvinte (Adolf/Adolphe) care te poate lăsa rece dacă nu știi un minim de istorie și un pic din mentalitatea franceză. De aici se declanșează o serie de situații amuzante neprevăzute și conflicte în cascadă ce dezvăluie, în cel mai hilar mod posibil, secrete ce testează relația de prietenie între cele cinci personaje. Nu vă voi povesti mai mult, dar vă recomand să vedeți piesa și să îmi spuneți dacă am exagerat vreun milimetru cu laudele.
Piesa Prenumele s-a jucat prima oară la Paris, în 2010, iar asta se vede, pentru că dialogurile sunt actuale, “din zilele noastre”, ca să zic așa. În varianta inițială, distribuția îl includea pe Patrick Bruel, piesa fiind nominalizată la mai multe premii Molière. Varianta românească este regizată de Răzvan Săvescu, regizor de seriale și filme de comedie, o garanție în plus pentru o seară agreabilă.
Conform Mediafax, Prenumele a pornit deja într-un turneu național, ce mai include următoarele reprezentații: Ploieşti (Casa de Cultură a Sindicatelor) – 17 octombrie; Focşani (Teatrul Municipal) – 18 octombrie; Constanţa (Casa de Cultură) – 1 noiembrie; București – Cinema Pro, 3 noiembrie.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!