
Pe final de aprilie, în săptămâna dinainte de Paște, am efectuat un schimb de experiență cu ViaDonau Austria, autoritatea responsabilă de șenalul navigabil al Dunării pe teritoriul Austriei, dar și de principalele râuri. Programul a inclus vizitarea siturilor a trei proiecte LIFE ce vizează zone umede din bazinele râurilor Morava, Dunăre și Treisen, în special lucrări de reconstrucție ecologică. În astfel de proiecte, Uniunea Europeană consideră foarte importantă partea de networking între proiecte similare și recomandă astfel de întâlniri comune. Pe parcursul celor trei zile, am interacționat atât cu colegii de la ViaDonau, dar și cu reprezentanți ai unor instituții partenere, implicate în proiecte, precum WWF Austria, Arbeitskreis Wachau sau Vienna Geoconsult.
Prima zi a vizitei a inclus vizitarea proiectul LIFE Morava (www.life-march.at) și despre el vreau să vă povestesc mai în detaliu, ca parte din încercările mele de a scrie despre aspecte științifice, mai pe înțelesul tuturor. Proiectul are ca obiective principale redinamizarea zonelor umede din lunca Moravei, reconstrucția peisajului insular caracteristic și îmbunătățirea conectivității luncii râului prin decolmatarea și refacerea unor brațe laterale și canale secundare ale râului ce existau înainte de lucrările de regularizare ale albiei. Altfel spus, după ce acum câteva zeci de ani Morava a fost regularizat (am înțeles că slovacii îl visau și navigabil un pic), studiile au demonstrat că acest lucru a influențat negativ calitatea ecosistemelor acvatice și ripariene (de mal) și a modificat semnificativ zonele umede situate de-a lungul râului care formează granița dintre Austria și Slovacia.
Patru brațe secundare au fost reconectate cu afluenții Moravei, însumând un total de 6 km de canale (Foto dreapta). Acest fapt va favoriza pe de-o parte îmbunătățirea biomasei piscicole a râului Morava (în continuă scădere în ultimii ani), dar și stabilizarea populației unor specii protejate incluse directivele europene (de ex., Misgurnus fossilis). Îmbunătățirea drenajului apei către luncă prin eliminarea structurilor transversale va favoriza speciile de arbori specifici zonelor umede și îmbunătățirea condițiilor pentru speciile de amfibieni. Mai mult, măsurile contribuie la extinderea habitatelor de hrănire și cuibărit pentru o serie de specii de păsări acvatice.
Pe parcursul vizitei în lunca râului Morava, am vizitat și colonia de berze (Ciconia ciconia) de la Marchegg (Foto stânga). Cuibăresc aici circa 70-100 de perechi de berze, dar proiectul își propune să asigure locuri de cuibărit viabile pentru mai multe specii de păsări acvatice (barza albă, barza neagră, chira de baltă etc.) și a unor răpitori (Milvus milvus, Haliaeetus albicilla etc.).
Tot în lunca Moravei au fost reintroduse erbivore (cai), o metodă inovativă de management a pajiștilor din zonă, dar și eliminate o serie de specii invazive de arbori (de ex. Acer negundo), pentru a face loc speciilor native (de ex. Salix alba – salcie).
Măsurile de reconstrucție ecologică însumează aproximativ 200 de hectare și se estimează că de pe urma lor vor beneficia șapte tipuri de habitate de importanță comunitară, 11 specii incluse în Directiva Habitate și 15 specii incluse în Directiva Păsări.
Deplasarea a fost efectuată în cadrul proiectului LIFE10 NAT/RO/740 – Îmbunătățirea statutului conservării unor specii și habitate prioritare din zona umedă Porțile de Fier. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin Directoratul General pentru Mediu. Scopul proiectului este de a asigura un statut de conservare favorabil pe terment lung pentru cormoranul mic, raţa roşie şi habitatele lor din ROSPA0026 Cursul Dunării – Baziaş – Porţile de Fier, prin implementarea şi diseminarea unor măsuri eficiente de conservare. Proiectul este implementat în perioada 2011-2015.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!