
Festivalurile si concertele reprezinta pentru mine, dincolo de partea artistica, ocazii de a descoperi noi locuri din Romania. Si cred ca stiti la fel de bine ca si mine ca avem atatea locuri despre care se stie atat de putin. Nu de putine ori, am acceptat sa cant pe onorarii mai mici doar pentru ca imi placeau locurile sau nu fusesem niciodata in zona respectiva. De altfel, ati vazut si aici, pe blogul meu, multe relatari despre locuri frumoase si interesante din Romania.
Drumul spre festivalul de la Medias (care a inceput vineri, 2 decembrie – detalii aici) a fost unul extrem de relaxat – am iesit repede din Bucuresti (la 8.00 intram pe A1), trafic lejer, astfel ca in 2 ore treceam de Calimanesti. Colegii mei protestasera deja ca i-am trezit de la 6 a.m. si nu prea intelegeau de ce, pentru ca la Medias trebuia sa fim doar dupa-amiaza.
Valea Oltului o stiu destul de bine zic eu. Drumurile in Germania le-am facut toate pe acest traseu, la fel cele spre Alba Iulia, Cluj, Sibiu (si n-au fost putine, zau). Dar de multe ori, esti grabit sa ajungi la destinatie si nu opresti sa vezi cate ceva prin drum. Altele nu sunt semnalizate, astfel ca daca nu stii ca exista din alte surse, nu le vei descoperi niciodata. E si cazul castrului roman de pe centura Calimanesti-ului – Arutela. Nu va asteptati sa gasiti prea multe informatii la fata locului, noi n-am reusit sa gasim nici un panou unde sa aflam despre rolul pozitionarii lui in zona, dar wikipedia pare destul de bine documentat. La Arutela a fost reconstituita, pentru prima oara in Romania, poarta pretoriana, iar sapaturile au scos la iveala obiecte de metal si monezi, cele mai recente emise in sec. III.
In partea de nord, legionarii romani au construit un turn de observatie pe “Piscul lui Teofil”, cu rolul de a supraveghea circulatia pe drumul spre Transilvania. Oricum, este impresionant sa citesti cat de bine organizata era armata romana si civilizatia pe care ei o aduceau in zonele invadate (drumuri, structuri de aparare, bai termale etc.). O galerie foto cu castrul gasiti pe descopera.ro
Daca tot sunteti in zona, la doar 1 km de castru, pe drumul ce merge paralel cu DN7 dar pe celalalt mal al Oltului, se gaseste Manastirea Turnu. Numele ii vine chiar de la turnul de observatie de pe Piscul lui Teofil, ea fiind numita anterior “schitul de dupa turn”, apoi schitul Turnu, iar in final Manastirea Turnu. Ce e impresionant aici sunt chiliile de piatra in care, in sec. XV – XVI, vietuiau calugarii retrasi de la Manastirea Cozia. O imagine mult mai apropiata de viata monahala (asa cum mi-o imaginez eu) decat opulenta epatanta prezenta in multe lacase de cult.
Cu o istorie agitata (un incendiu in 1932 distruge mare parte din constructiile adiacente, cutremure care au deteriorat structura de rezistenta a cladirilor, ordine politice care au transformat-o in casa de vacanta pentru personalul episcopiei – 410/1959) manastirea este un loc unde poti lasa in urma, cel putin pentru cateva minute, agitatia si zgomotul oraselor mari.
Week-end-ul la Medias va continua cu povestea unor cetati fortificate sasesti despre care nu stiam mare lucru, dar care merita atentie.
eu nu am vazut inca toate minunatiile tarii noastre, dar de fiecare data cand descopar un loc nou sunt tot mai mandra ca sunt romanca!!
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
3 Comments
frumoasa-i viata de artist!!!!! 🙂
[…] povesteam ieri cum a decurs prima parte a drumului spre Medias. Continuarea a fost la fel de lina, trafic lejer, vreme frumoasa. Am ajuns rapid la Sibiu, am […]