Imaginati-va ca trebuie sa livrati un colet de 60 de kg intr-o institutie publica sau privata din Romania si aveti la dispozitie un carucior. In primul rand, rugati-va ca institutia sa aiba rampa la intrare si daca rampa exista sa aiba o inclinatie decenta, sa nu fii nevoit sa te crezi vreun Miguel Indurain, catarator in Alpii Francezi. Iar daca esti norocos si ai trecut de usa de la intrare, intreaba-te daca nu cumva coletul trebuie dus la etajul 3, cladirea nefiind prevazuta cu lift, iar scara e si cam ingusta. Si ma opresc aici cu exemplul si sa explic rolul lui.
Si repet intrebarea din titlu: cat de accesibila e lumea care ne inconjoara? In Romania, sa fii utilizator de scaun rulant echivaleaza cu statul in casa intr-o majoritate covarsitoare a timpului sau sa ai norocul de a avea in permanenta pe cineva care sa te ajute serios. De multe ori, chiar daca exista instalatia (in pasaje, pe stadion), nu e nimeni capabil sa o porneasca. M-am intalnit cu o astfel de situatie la inaugurarea Cluj Arena. Insotiti fiind de Zolty, ne-am trezit ca, desi oamenii erau plini de bune intentii, nimeni nu stia sa foloseasca instalatia pentru persoane in scaun rulant care exista la stadion, astfel ca a fost mai simplu sa il luam pe Zolty pe sus cu scaunul rulant. Noi eram multi, am putut sa facem asta, dar daca persoana in scaun rulant insotita doar de o singura persoana sau chiar singura?
Incepand cu 3 decembrie 2012 – data nu este intamplatoare, este Ziua Internationala a Persoanelor cu Dizabilitati – este disponibila online prima harta nationala a locurilor accesibilizate, destinata persoanelor cu dizabilitati locomotorii. Si tot cu aceasta ocazie, Fundatia Motivation, organizatia care implementeaza proiectul de evaluare a accesibilitatii cladirilor si locatiilor, a decernat Marca Accesibilitatii Bibliotecii Nationale a Romaniei. Daca nu ati reusit sa ajungeti pana acum in noul sediu al Bibliotecii Nationale, va recomand sa mergeti. Desi nu functioneaza inca la capacitate maxima, institutia este pe drumul cel bun in a deveni un mall cultural, reprezentand, in afara destinatiei principale de “casa a cartii”, o locatie pentru evenimente culturale tot mai diferite. In plus, cladirea este accesibila pentru persoane cu dizabilitati locomotorii – rampa are o panta decenta, exista lifturi de acces, toaleta speciala pentru persoanele cu dizabilitati (momentan la et. 1 al cladirii, iar in perioada urmatoare si la celelalte).
Pe viitor, odata cu accesibilizarea statiilor metroului bucurestean, se vor realiza si posibile trasee de acasa la destinatii accesibile (la sfarsitul primului trimestru din 2013, se estimeaza ca 42 de statii de metrou vor avea lift). Tinta finala a proiectului este de a audita minim 1000 de cladiri si locatii, fiecare din acestea urmand sa primeasca unul din cele 3 calificative – accesibila, moderat accesibila, inaccesibila.
Metodologia de evaluare a cat de accesibila este o institutie este realizata de o echipa ce include utilizatori de scaun rulant, arhitecti si experti in accesibilitate conform unui sistem de auditare pus la punct chiar de Fundatia Motivation pe baza cadrului legal existent (Legea 448/2006 privind persoanele cu dizabilitati; NP 051/2001 privind accesibilizarea spatiilor publice). Finantarea proiectului Rotile Schimbarii – catre servicii adecvate pentru utilizatorii de scaun rulant este asigurata de USAID.
Stiu ca e doar un mic pas si ca nu schimba radical lucrurile. E in acelasi timp un mare pas, pentru ca accesul la biblioteca, la resurse, poate fi extrem de important pentru o persoana cu dizabilitati. Biblioteca Nationala are si avantajul de a fi realizata de la zero in conformitate cu toate cerintele, la fel si Arena Nationala sau Cluj Arena. Sunt locatii care au nevoie de investitii serioase pentru a se schimba, dar cu putina bunavointa, sunt convins ca se poate. Pe site-ul www.accesibil.org se primesc cereri pentru evaluarea unor locatii.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!