Romania la Los Angeles 1984

Intalnirea cu doamna Valeria Racila in cantonament (medaliata cu aur la schif simplu) mi-a deschis apetitul sa va povestesc despre olimpiada de vara de la Los Angeles din 1984, prima de care imi amintesc (la cea din 1980 nu implinisem inca 4 ani, deci slabe sanse sa tin minte ceva). Contextul era unul special. In plin razboi rece, SUA boicoteaza olimpiada de la Moscova din 1980, in semn de protest fata de implicarea sovietica in razboiul din Afganistan. In replica, URSS si alte 13 tari din blocul comunist nu participa la Jocurile Olimpice de Vara de la Los Angeles din 1984. Exceptie au facut Iugoslavia (care gazduise Jocurile Olimpice de Iarna la Sarajevo in acelasi an), China si Romania.

Pe fondul lipsei unor tari cu pretentii la medalii (in special Rusia, dar si ex-RDG, Ungaria, Bulgaria Romania a castigat nu mai putin de 20 de medalii de aur dintr-un total de 53 de de medalii (16 de argint, 17 de bronz), clasandu-se pe locul 2, dupa tara gazda. Era prima medalie de aur a Elisabetei Lipa, in proba de dublu vasle, alaturi de Marioara Popescu (vor mai urma 4 de aur, 2 de argint si una de bronz, fiind canotoarea cu cele mai multe medalii la olimpiada in lume) si una din cele 6 medalii de aur aduse de canotaj la aceasta editie a olimpiadei, plus doua de argint. Celelalte 4 medalii au fost obtinute de echipajele 4+1 vâsle (in formula Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anisoara Sorohan si Maricica Taran), Rodica Arba si Elena Horvat (2 rame fara cârmaci), 4+1 rame (Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja si Florica Lavric) si 2 rame fara carmaci (Petre Iosub si Valer Toma).

Si daca tot vorbim de sporturile cu vasle, sa nu ii uitam pe canotori si kaiacisti, si ei cu 2 medalii de aur, una a lui Ivan Patzaichin si Toma Simionov la canoe dublu 100 m, cea de a doua fiind adusa de kaiacul de 4 feminin Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca si Maria Stefan-Mihoreanu. Pentru Ivan Patzaichin era ultima olimpiada a carierei, cea cu numarul 5, dupa Mexic ’68, Munchen ’72, Montreal ’76 si Moscova ’80 si cel de-al 4-lea titlu olimpic.

Ca de obicei, gimnastica a tinut si ea steagul sus. A fost, fara indoiala, olimpiada Ecaterinei Szabo, castigatoare a 4 medalii de aur – sarituri, barna, sol si cu echipa. In concursul individual compus, ea a primit “doar” argintul, aurul fiind castigat de sportiva americana Mary-Lou Retton. Doua aspecte interesante legate de concursul de gimnastica feminina. Primul ar fi ca in doua probe, locul I a fost ocupat de cate 2 sportive: Ecaterina Szabo si Simona Pauca (barna) si Julie McNamara si Ma Yanhong (paralele). Cel de-al doilea este acela ca doar 3 tari au castigat medalii – Romania (8 – 5 de aur, 1 de argint, 2 de bronz), SUA (8 – 2/3/3) si China (1/0/1). Celelalte componente ale echipei de aur a gimnasticii feminine au fost Lavinia Agache (medaliata si cu bronz la sarituri), Laura Cutina, Mihaela Stanulet si Cristina Grigoras.

Si halterofilii au fost la inaltime, castigand nu mai putin de 8 medalii, cu Nicu Vlad si Petre Becheru castigand aur. Tot doua medalii de aur au adus si luptele greco-romane, prin Vasile Andrei (n.a. consateanul mamei, fiind nascut in Albesti, jud. Ialomita) si Ion Draica.

La atletism, putem spune ca Romania a dominat probele feminine de saritura in lungime si semifond. In prima proba, Anisoara Cusmir-Stanciu si Vali Ionescu au ocupat primele 2 locuri. De altfel, intre cele doua exista o concurenta acerba de mai bine de 2 ani, cand la un concurs la Bucuresti, ele au doborat, pe rand recordul mondial cu 7.15 si 7.20 (sursa: Adevarul). In 1983, Anisoara Cusmir avea sa doboare de 3 ori recordul mondial, cea mai buna performanta fiind cea de 7.43 m, ce avea sa reziste pana in 1988 cand Galina Cistiakova a sarit 7.52, record ce rezista si astazi (click aici pentru a vedea saritura rusoaicei). In probele de semifond, Doina Melinte si Maricica Puica au castigat aurul in probele de 800 si 3.000 de m, Romania mai castigand 2 medalii de bronz prin Fita Lovin (tot la 800 m) si aceeasi Maricica Puica (1500 m).

A fost, fara indoiala, cea mai prolifica olimpiada pentru sportul romanesc, dar  sa nu uitam ca acest fapt s-a petrecut in absenta URSS, una din tarile abonate la medalii. Ceea ce nu schimba cu nimic performantele obtinute de sportivii romani. Lista completa a medaliatilor o gasiti in linkul de pe wikipedia.

Surse

1. Wikipedia
2. Adevarul
3. Foto Ivan Patzaichin