
Ne e dor de performantele sportive de alta data. De medaliile din gimnastica, de victoriile lui Hagi si compania care ne scoteau in Piata Universitatii. De cursele geniale ale Gabrielei Szabo sau de flotila de aur din canotaj sau kaiac-canoe, de Elisabeta Lipa, de Ivan Patzaichin. Cand vorbim de rugby, probabil unul din momentele de glorie ar fi victoriile impotriva Frantei din anii ’80 (cu acel magistral 15-0 pe Giulesti din 1980 si un 13-9 in 1982 – sursa).
Performanta in sport se obtine cu multe eforturi, din partea tuturor celor implicati: sportivi, antrenori, public, federatii, cluburi, comunitati. Din partea unor oameni care vor, a unor oameni care fac. Lucian e unul din ei, Lucian Mircescu. In 2007 a castigat o bursa la Toulouse, iar acolo a descoperit rugby-ul si valorile acestui sport. Iar cand s-a intors acasa, la Baicoi, a crezut intr-o idee nebuneasca, dar simpla: infiintarea unui club de rugby.
Cum a facut? Habar nu am. De fapt, ne-a povestit cate ceva, deci am habar. A alergat prin scoli, a facut drumuri la FRR, a facut cursuri de instructor de rugby. Dar curand a constatat ca nu e suficient, astfel ca a cerut de la aceeasi federatie de rugby un profesor specializat. Si l-a primit pe Daniel, care e din Brasov si care de 3 ori pe saptamana face naveta la Baicoi pentru antrenamente si meciuri. Iar in anul de gratie 2012, Aurora Baicoi, club infiintat la inceputul acestui an, are aproape 100 de copii practicanti de rugby, in cele 4 echipe U’10, U’12, U’14 si U’16. Mai spun o data, ca poate ati trecut prea repede: 100 de copii practicanti de rugby.
Nu stiu cate orase din tara au atati juniori de rugby raportat la populatia orasului respectiv. Copiii din Baicoi au inceput in sala rugby-ul, dar in curand erau prea multi pentru o astfel de locatie. Pana de curand, se antrenau pe arena “Petrolul”, laolalta cu echipa de fotbal cu acelasi nume, dar si cu o alta, tot de fotbal, Dero Ploiesti. Exista insa si oameni care apreciaza ideile si munca, astfel ca, datorita primariei Baicoi, care va asigura si utilitatile, stadionul din cartierul Liliesti devine primul stadion de rugby din judetul Prahova.
Initial, am zis ca nu raspund invitatiei, in aceeasi zi era un meci important in Bucuresti, unde aveam obligatia sa fiu prezent. Apoi a venit invitatia oficiala. Ma rog, oficiala… Dureaza un minut sa o vedeti.
Planurile s-au schimbat instantaneu. L-am sunat pe Chinezu si i-am spus ca obligatoriu trebuie sa mergem sa ii cunoastem pe acesti copii si sa dam o mana de ajutor la renovarea stadionului. Alaturi de voluntarii Petrom, am vopsit gardurile stadionului (foto stanga), altii vopseau tribunele, unii au montat buturile, altii trasau tusele cu var. Un sponsor va reface inclusiv nocturna stadionului.
Cand copiii magnifici vor ajunge mari jucatori de rugby, voi putea spune si eu ca am dat o pensula de vopsea pe stadionul pe care ei au invatat cum se da o pasa, cum se leaga o “gramada”. Dar si cum lupti alaturi de colegul de echipa, cum treci peste o infrangere, cum intelegi de ce culorile tricoului primit in copilarie te-au facut sa fii mandru ca esti rugbist.
Dacă te abonezi, periodic vei primi informații despre activitatea mea muzicală: concerte, proiecte, piese noi!
1 Comment
[…] actiunile Petrom pe parte de CSR am mai povestit, fie cu actiunea de vopsire a stadionului de rugby de la Baicoi, fie cu targul de la Clejani. Invitatia la actiunea de plantare de la Talpa (jud Teleorman) a fost […]